O delegație de experti etnografi din țara noastră, în frunte cu Secretarul General al Comisiei Naționale UNESCO în RM, Constantin Rusnac, a vizitat recent Turcia, unde a făcut cunoștință cu tradițiile gastronomice ale acestei țări.
Membrii delegației au vizitat trei Centre mari gastronomice aflate sub protecția Comisiei Naționale UNESCO a Turciei. Este vorba de regiunile Afyon, Gaziantep și Hatay.
Constantin Rusnac, Secretarul General al Comisiei Naționale UNESCO în RM:
”Bucătăria turcă ocupă locul trei în lume după popularitate. Deja acest lucru prezintă interes pentru etnologii din țara noastră. Istoric, Turcia a avut o mare influiență asupra teritoriului actual al Republicii Moldova și acest impact s-a reflectat și asupra bucătăriei noastre naționale.”
Etnografii moldoveni au explorat în teren istoricul, procesul de pregătire al bucatelor tradiționale, specificul lor în funcție de regiuni și au încercat să determine care au fost influiențele bucătăriei turce asupra celei autohtone.
Evdochia Soroceanu, Doctor în filologie, cercetător științific principal la Institutul Patrimoniului Cultural:
”Ne-am familiarizat cu tradițiile culinare din diferite regiuni ale Turciei, am aflat ce feluri de mâncare sunt folosite în obiceiurile și ritualurile familiale, semantica și simbolismul lor. În procesul de comunicare cu colegii turci, am găsit tangențe și diferiţe în tradițiile culinare ale popoarelor noastre, am dezvăluit procesele de influență reciprocă și de penetrare. Pentru mine, a fost deosebit de important să compar bucătăria turcă cu cea găgăuză. Avem multe în comun, atât în ceea ce privește metoda de preparare a diferitelor produse de panificație, căt și a bucatelor din carne. Avem multe denumiti comune: pıde, kirde, gözleme, lokum, dizman bulgur, kurban, sucuk, çorba, çörek etc. Există momente interesante de utilizare a bucatelor în ritualurile nașterii unui copil și în ritualurile comemorative sau funerare.”
Emilia Bankova, etnograf:
”M-a surprins abordarea complex a bucatariei turcești la nivel national. Și aici ma refer nu doar la întregistrarea unor bucate turce in patrimonial nematerial UNESCO, ci și pregătirea cadrelor, cercetările științifice făcute în domeniu. În Moldova este greu să ne imaginăm că pe langă Universități ar putea fucționa Colegii de culinărie cu perioada de studii de 2 ani, in care studenții cercetează rețetele din zonă, face o analiză a diversitatii lor, stabilește în premieră niște standare pentru rețetele clasice, învață să le servească în mod corect, conform tradiției.”
Ambasadorul Republicii Moldova în Turcia, Dumitru Croitor, în timpul reuniunii cu participanții proiectului ”„Tradiții culinare turcești și moldovenești” a ținut să menționeze, că pentru relațiile bilaterale dintre state sunt foarte importante dialogul politic și cooperarea economică.
Dumitru Croitor, Ambasadorul Republicii Moldova în Turcia:
”La nivel politic Moldova şi Turcia se susțin una pe celaltă, promovand interesele regionale. La nivel economic, ele se ghidează de interesele sale, care trebuie să devină mutual avantajoase. Dar, doar apropierea între oameni, relațiile de la om la om, cu adevarat, scurtează distanțele și ne aduce mai aproape unii de ceilalți. Proiectului „Tradiții culinare turcești și moldovenești” este unul ce comporta anume acest obiectiv: de a apropia oamenii.”
Proiectului „Tradiții culinare turcești și moldovenești” este implementat de Comisiile Naționale UNESCO ale Turciei și Republicii Moldova.
Luminița Drumea, Secretar General adj., Comisia Națională UNESCO în RM este de părere că acest proiect va fi încă o piatră la temelia relațiilor moldo-turce.
Luminița Drumea, Secretar General adj., Comisia Națională UNESCO în RM:
”Proiectului „Tradiții culinare turcești și moldovenești” este o mișcare în ambele direcții. Acum Turcia a împărtășit tradițiile sale gastronomice etnologilor din țara noastră. Iar în anul care vine, experții din Turcia vor vizita Republica Moldova. Deși țara noastră nu este mare ca teritoriu, bucătăria noastră, de la o regiune la alta, are propriile sale caracteristici. De exemplu, doar în zona de nord a țării este preparată ”baba neagră”. În sudul tării avem bucate care, ca denumire şi poate ingrediente, amintesc de cele turcești, dar există și duferențe” Cred ca acest proiect ne va permite să cream o carte de vizită deosebită a țării noastre.”
Republica Moldova și Turcia sunt membre ale UNESCO. Ambele sunt semnatare ale Convenției privind protecția patrimoniului cultural și natural mondial adoptată în 1972, care se concentrează pe patrimoniul cultural tangibil. În 2003 cele două state au semnat Convenția pentru Protejarea patrimoniului cultural immaterial, iar proiectul „Tradiții culinare turcești și moldovenești” este materializarea în practică a prevederilor acestui cadru bilateral.