Tentativa de lovitură de stat eșuată din 15 iulie a costat economia Turciei cel puțin 300 de miliarde de lire turcești, adică aproape 90 de miliarde de euro, a anunțat, marți, ministrul Vămilor și Comerțului, Bulent Tufenkci, pentru Hurriyet.
“Dacă luăm în calcul toate avioanele de vânătoare, elicopterele, armele, bombele și clădirile avariate, costul este de minimum 300 de miliarde de lire, potrivit primelor noastre calcule”, a declarat Tufenkci.
Tufenkci a recunoscut totodată că în sectorul turistic s-ar putea produce și mai multe pierderi, în condițiile în care guvernul turc a suspendat concediile anuale a celor peste 3 milioane de funcționari publici, iar până în prezent s-au înregistrat deja un milion de anulări de rezervări.
În ciuda situației tensionate create după puciul eșuat, s-a putut evita închiderea băncilor și a burselor și a dat asigurări că nu s-au înregistrat pierderi masive de capital străin.
Turcia vrea scindarea serviciului de informații
Așadar, luarea de măsuri continuă în Turcia după tentativa de puci eșuată. Printre deciziile luate, în program se află și aceea că Turcia prevede scindarea serviciului său de informații MIT, foarte criticat după tentativa de lovitură de stat.
Guvernul dorește crearea a două agenții de informații, una însărcinată cu informații externe și cealaltă cu supravegherea internă.
Turcia s-ar inspira, astfel, din ceea ce există în Franța sau în Regatul Unit în acest domeniu.
Motivul ar putea fi acela că șeful statului a fost dezamăgit de faptul că MIT a întârziat în a-l informa în timp util în legătură cu lovitura de stat, afirmând că cel care l-a pus la curent a fost cumnatul său.
Guvernul a preluat controlul asupra fabricilor militare și a șantierelor navale
Dacă scindarea serviciului de informații este, momentan, doar la stadiul de idee, în ceea ce privește faptele, Guvernul turc a reușit să preia controlul asupra fabricilor militare și a șantierelor navale.
Premierul turc, Binali Yildirim, a anunțat, marți, că Turcia a preluat controlul asupra fabricilor și șantierelor navale care erau sub controlul statului major al armatei.
Măsura are loc în cadrul unei mari reorganizări a forțelor armate ca urmare a tentativei de puci eșuate de luna trecută.
În plus, Yildirim a afirmat că restructurarea forțelor armate ale Turciei nu va slăbi armata, ci o va concentra pe activități esențiale pentru securitatea națională.
Mandate de arestare pentru angajații unui spital militar din Ankara
Și arestările continuă în Turcia. Autoritățile turce au emis mandate de arestare pentru 100 de angajați ai unui spital militar din Ankara. Printre aceștia se află inclusiv medici.
Marți au avut loc descinderi ale poliției la spitalul Gulhane Military Medical Academy, cel mai mare spital militar din capitala turcă, pentru a găsi persoanele vizate de mandate.
Mandatele au fost emise în cadrul epurării care a început odată cu lovitura de stat eșuată.
GATA se află printre câteva spitale militare turce ale armatei care au fost recent tranferate printr-un decret în subordinea Ministerului Sănătății.
Erdogan condiționează continuarea acordului cu UE
Președintele turc Recep Tayyip Erdogan continuă să pună condiții Uniunii Europene. Cel mai recent, Erdogant a condiționat continuarea acordului cu Uniunea Europeană privind oprirea fluxului de refugiați spre Europa occidentală de eliminarea de către Bruxelles a vizelor pentru cetățenii turci.
“Dacă Uniunea Europeană nu acceptă liberalizarea vizelor pentru cetățenii turci, Ankara nu va respecta acordul din martie privind imigranții”, a declarat șeful statului turc într-un interviu difuzat marți de postul de televiziune italian Rai News, citat de Agerpres.
De asemenea, Erdogan a explicat, în legătură cu posibilitatea ca Turcia să reintroducă pedeapsa cu moartea, că în multe alte țări din lume se aplică această măsură și a insistat că, potrivit sondajelor, și 57% dintre turci o suțin.
“Dacă Parlamentul turc votează, suntem pregătiți pentru reintroducerea pedepsei cu moartea”, a afirmat Erdogan.
În plus, șeful statului turc a fost foarte critic la adresa oficialităților europene, mai ales față de șefa diplomației europene, Federica Mogherini.
“Mogherini n-ar fi trebuit să vorbească din exterior, ar fi trebuit să vină aici. Când la Paris mor cinci sau șase oameni se duc cu toții acolo. În Turcia a avut loc un puci împotriva democrației care s-a soldat cu 238 de martiri și până acum n-a venit niciunul’, a criticat Erdogan.
“Dacă Parlamentul italian este bombardat ce se întâmplă? Cum ar reacționa Mogherini, care este italiancă? Ar spune că bine au făcut, că este îngrijorată de procesele care vor urma?”, a continuat Erdogan.
În acest sens, Erdogan s-a întrebat dacă “occidentul este de partea democrației sau a puciului”, pentru care l-a acuzat pe predicatorul Fethullah Gullen, autoexilat în SUA.
A doua cerere de extrădare a lui Gullen din SUA
Cât despre Gullen, ministrul justiției turc, Bekir Bozdag, a afirmat că Turcia a trimis o a doua cerere Statelor Unite ale Americii pentru extrădarea clericului pe care Ankara îl acuză pentru tentativă de puci eșuată.
Mai mult, Bozdag a avertizat că relațiile dintre Washington și Ankara vor fi afectate dacă Gulen nu va fi extrădat, căci acesta nu poate pleca din SUA fără permisiunea autorităților americane, potrivit cotidianului Hurriyet.
Turcia a trimis inițial patru dosare la Washington pe 19 iulie, cerând extrădarea lui Gullen.
Guvernul de la Ankara este convins de faptul că lovitura de stat eșuată din 15 iulie a fost organizată de către adepții lui Gulen.
Sursa: euroactiv.ro