Regiunea transnistreană a Republica Moldova se confruntă cu o gravă criză economică, care, potrivit estimării experților, este una fără precedent în ultimii 25 de ani. În ianuarie în bugetul regiunii au intrat venituri de patru ori mai mici decât în 2014, iar veniturile în urma activității comerciale externe au scăzut de 13 ori. Pentru ianuarie-februarie autoritățile au raportat o acumulare de doar 40 la sută a încasărilor la bugetul regiunii. Exportul în această perioadă a scăzut cu 20 la sută, iar importul – cu 25 la sută. Dacă ritmul se va menține, bugetul transnistrean va înregistra în acest an pierderi de un miliard de ruble transnistrene, exact suma necesară pentru acoperirea cheltuielilor sociale.
În doar câteva luni au scăzut dramatic exporturile și importurile, la fel ca și nivelul producției, iar autoritățile de la Tiraspol sunt puse în fața imposibilității de a-și onora obligațiile față de bugetari. Începând cu luna februarie salariile sunt achitate doar în proporție de 70 la sută, restul de 30 la sută fiind trecute în acte drept datorii ale statului către cetățeni.
La fel, de la începutul anului, pensionarii transnistreni au aflat că nu vor primi, cel puțin o perioadă, suplimentul rusesc la pensii, în valoare de 15 dolari, și că suplimentul pe care îl primeau din partea administrației transnistrene, în valoare de 100 de ruble, a fost redus în jumătate. După trei luni, ajutorul rusesc a venit totuși, însă pensionarii au aflat că acum, din cauza deprecierii rublei rusești, nu vor mai primi lunar 165, ci doar câte 100 de ruble transnistrene, adică nu 15, ci 9 dolari. În plus, tot de la începutul anului, a fost anulată gratuitatea la circulația pensionarilor în transportul public.
Pe fundalul crizei, pe care administrația transnistreană o pune pe seama conflictului din Ucraina, a deprecierii hrivnei ucrainene și a rublei rusești, dar și a întârzierii ajutorului din Federația Rusă, mai multe întreprinderi din regiune au ajuns în situații dificile, iar o parte din investitori s-au retras din Transnistria. Astfel, oligarhul rus Alișer Usmanov, proprietarul companiei Metalloinvest, a transmis pachetul de control de acțiuni a Uzinei Metalurgice din Râbnița către administrația de la Tiraspol și a scos la vânzare și combinatul de ciment și ardezie din localitate. La o lună de la acest anunț presa transnistreană a scris că Uzina metalurgică a fost preluată de investitori din Emiratele Arabe Unite, mai mult, că aceasta a primit o linie de creditare care îi permite să cumpere materie primă (fier vechi) nu doar din Ucraina, Moldova și România, dar și din porturile din Turcia și din Germania.
Pe de alta parte însă, fabrica de textile Tirotex, a patra pe lista marilor contribuabili la bugetul regiunii, a anunțat că, din cauza pierderilor de peste 10 milioane dolari, din 1 aprilie închide producția, își trimite angajații în concediu forțat pe trei luni, iar din 1 iulie va fi nevoită să concedieze aproape toți cei trei mii de angajați. Analiștii din regiune spun însă că la mijloc ar fi nu doar raționamentul economic, ci și conflictul de interese și de imagine dintre administrația lui Evghenii Șevciuk și grupul economic Sheriff, care are mai mulți exponenți în Sovietul suprem (legislativul transnistrean).
În această situație de criză, liderul transnistrean, Evghenii Șevciuk, a avut mai multe vizite la Moscova, în cadrul cărora a încercat să convingă Kremlinul să continue finanțarea Transnistriei, dar se pare că acestea nu au avut niciun efect. Susținerea Moscovei însă este oricum menținută în Transnistria prin proiectele sociale pe care aceasta le derulează acolo, prin suplimentele la pensii, deși reduse, dar și prin faptul că banii acumulați în Transnistria pentru consumul de gaze nu sunt transferați Gazpromului, ci rămân în administrarea Tiraspolului, ca sursă de completare a bugetului.
Sursă: NEWSLETTER APE si Friedrich-Ebert-Stiftung, N3, aprilie 2015