Curtea de Conturi Europeană (CCE) a dezvăluit, luni, că, inițial, s-a opus aderării României și Bulgariei la Uniunea Europeană, relatează EurActiv.com.
Bulgaria și România au aderat la UE în ianuarie 2007, în ciuda opiniei auditorilor că cele două țări nu au fost pregătite pentru aderare, a afirmat CCE într-un raport publicat luni.
Auditorii au declarat că motivul pentru care fac public acest lucru este pentru că doresc să evite situații similare care ar putea avea loc în viitoarele extinderi ale UE.
Membrul ECA Istvan Szabolcs Fazakas, care a prezentat presei un “meta-audit” privind modul în care asistența de preaderare la UE a fost folosită în țările candidate din Balcanii de Vest, a reamintit experiența sa personală în calitate de președinte al Comisiei Parlamentului European pentru control bugetar (Cocobu) în anul 2006, când Bulgaria și România se apropiau de aderare.
“Mâinile mele sunt legate”
Așa cum a spus Fazakas, raportul CCE pentru Bulgaria și România din iulie 2006 a spus în mod explicit că aceste state au avut nevoie de mai mult timp pentru a se pregăti pentru aderare, astfel încât banii europeni să fie absorbiți într-un mod corect.
În calitate de președinte Cocobu, el l-a consultat atunci pe comisarul pentru extindere, Olli Rehn, care i-a spus “Îmi pare rău, e prea târziu, mâinile mele sunt legate, decizia politică pentru ca Bulgaria și România să adere la 1 ianuarie (2007) a fost luată de către statele membre, la recomandarea Comisiei Europene”, adăugând că singura lui sarcină era să se asigure că aderarea va avea loc la 1 ianuarie 2007, astfel cum era planificat.
O presiune de timp similară a avut loc în cazul aderării Croației în 2013, a declarat Fazakas.
În zilele noastre nu a existat nici o astfel de presiune de timp, ca urmare a deciziei președintelui Comisiei Jean-Claude Juncker că nici o nouă extindere a UE nu va avea loc până la sfârșitul mandatului său, în 2020, a adăugat membrul ECA.
În consecință, în viitor, rapoartele de țară EAC vor fi depuse cu doi ani înainte de data țintă a Comisiei pentru aderare, a spus Fazekas, ceea ce ar evita constrângerile din trecut.
El a explicat că a fost inițiativa CCE de a veni cu un “meta-audit” pentru Balcanii de Vest, care suplimentează rapoartele de țară. La început, Comisia a fost surprinsă de această inițiativă, dar CCE a explicat că a dorit să ofere o imagine de ansamblu privind modul în care s-au cheltuit 5,1 miliarde € în sprijinul preaderării din partea Comisiei Europene între 2007 și 2014 și în legătură cu ce lecții ar trebui să fie învățate pentru viitor.
Auditul privind ajutorul UE pentru țările din Balcanii de Vest care speră să adere la blocul comunitar a fost împiedicată de “deficiențele considerabile” din guvernele naționale, spune ECA.
Finanțarea ar putea fi redusă sau oprită pentru a încuraja autoritățile din Albania, Bosnia, Kosovo, Macedonia, Muntenegru și Serbia să se conformeze, sugerează Curtea Europeană de Conturi.
Raportul menționează că există o “capacitate administrativă slabă” și o “lipsă de voință politică de a reforma instituțiile” în unele țări.
Auditul a constatat relativ puține fonduri cheltuite în Balcanii de Vest în domeniile reformei sistemului judiciar, libertății presei și măsurilor de combatere a corupției și a criminalității organizate.
Ea a declarat că impactul unui proiect anticorupție finanțat de UE în Albania a fost afectat de o lipsă de fonduri și de personal și nu a fost independent de guvernul țării.
“Dacă oamenii anti-corupție într-o anumită țară nu sunt independenți, atunci aceasta nu mai are nici un scop, este doar fereastră-dressing”, a declarat echipa de audit.
Organizația anticorupție Transparency International clasează Albania și Kosovo pe locul 88, respectiv 103, în indexul anual al percepției globale a corupției.
Fazakas a declarat pentru AFP că mai multe fonduri se vor duce la proiecte de infrastructură decât la așa-numitele proiecte privind statul de drept.
“Este mai plăcut să aibă un pod sau un drum sau o gradiniță construită, pentru a pune un steag european pe ea și a spune “Acest lucru este sponsorizat de Europa”. Obiectivele lor principale sunt de a obține rezultate vizibile”.
El a avertizat că dialogul politic cu UE ar trebui să se concentreze asupra reformei sistemului judiciar, astfel încât țările din Balcanii de Vest să nu fie încă afectate de corupție și crimă organizată la data aderării lor.
Negocierile de aderare au început deja cu Serbia și Muntenegru, dar sunt încă în curs de desfășurare cu Albania și Macedonia. Bosniei și Kosovolui le-a fost promisă perspectiva aderării atunci când vor fi pregătite.
Sursa: euroactiv.ro