O echipă de experţi ai FMI se va afla în vizită de lucru la Chișinău în perioada 23-29 februarie. Misiunea urmează mai curând să se documenteze la faţa locului şi nu are mandat să negocieze un program de asistenţă financiară, foarte dorit de autorităţile de la Chişinău. Cum şi în cât timp se poate ajunge la un program de asistenţă financiară al FMI pentru Chişinău în condiţiile deloc admirabile de acum?
O convorbire pe această temă cu economistul Roman Chircă, directorul Institutului Economiei de Piaţă.
Europa Liberă: O misiune a FMI vine la Chişinău pe 23 februarie pentru a-şi actualiza informaţiile de care dispune privind evoluţiile economice şi discuta politici de stabilitate macroeconomică. Echipa de experți nu are însă mandat de negocieri de asistență financiară. Sosirea acestei misiuni la Chișinău, fie și cu mandat limitat, este o știre bună pentru autoritățile moldovenești și toată lumea, bineînțeles, sau nu?
Roman Chircă: „Cu siguranță că este o știre bună, care arată, de fapt, că Republica Moldova are relații cu Fondul Monetar Internațional. De fapt, noi am nimerit într-o situație destul de curioasă, aș zice așa, pentru că s-a pus atâta energie în acest acord cu Fondul Monetar Internațional, majoritatea partenerilor de dezvoltare – Banca Mondială, partenerii de dezvoltare, recent și Guvernul României care inițial nu făcea referință la Fondul Monetar Internațional – toți s-au retras și au pus această concentrație pe existența unui acord cu Fondul Monetar – un program de cooperare ca o precondiție pentru dezvoltarea relațiilor de mai departe.”
Europa Liberă: Vi se pare ciudat asta?
Roman Chircă: „E o poziție diplomatică de distanțare pentru a nu a-și asuma evaluarea proprie a anumitor dezvoltări și acest lucru se întâmplă datorită faptului că FMI este cunoscut printr-un set de mecanisme diversificate de a pune condiții și de a ocupa poziții rigide față de diferite guverne, de a presa guvernele. De regulă, FMI vine în așa momente când statele se află în situații de colaps sau de default și atunci în aceste situații FMI are o experiență bogată de a presa guvernele și de a le stoarce implementarea anumitor angajamente. Ne aducem aminte și de cazul Greciei.”
Europa Liberă: Dar și o experienţă de a analiza lucrurile cum probabil puțini au capacitatea s-o facă, nu-i aşa?
Roman Chircă 
Roman Chircă: „Nu, eu cred că capacitatea de a analiza o are foarte multă lume, pentru că informația despre evoluția unei economii este o informație de regulă publică. În cazul economiei moldovenești, de la Giurgiulești la Naslavcea, nu sunt prea multe cifre de analizat. Eu cred că anume pentru poziția sa rigidă, dură și pentru acele ajutoare financiare cu care vine, Fondul Monetar Internațional reușește să impună guvernele să îndeplinească anumite condiții. Aduceți-vă aminte de tragedia, drama care s-a desfășurat în Grecia.
Însă situația este de așa natură, impresia mea de fapt este că focusarea aceasta atât de energetică pe necesitatea unui acord vine din reticența pe care o ocupă mai mult partenerii de dezvoltare faţă de investirea noului Guvern, revenirea de după criza politică în albia anumitor activități normale. Și, spre deosebire de Guvernul Filat și Guvernul Leancă, toți se pare că o așteaptă. Așteaptă de fapt probe, nu doar retorică despre implementarea anumitor reforme. Aşteaptă să se întâmple vreun gest simbolic, sau un șir de gesturi simbolice, care să convingă partenerii de dezvoltare că Republica Moldova are intenții serioase de reformatare.”
Europa Liberă: Procedurile, totuși, ca şi negocierile iau timp. Câtă vreme poate fi necesară în condiţiile de acum ca să se ajungă la un acord al FMI, dacă admitem că nu vor apărea fel de fel de complicaţii pe parcurs?
Roman Chircă: „Aveți dreptate. Din punctul de vedere formal sunt câteva etape distincte – perioada de prospecțiune și reevaluare a situației generale, după care Fondul Monetar unilateral își identifică principala listă de condiționalități, după care această listă de condiționalități, iarăși formal dar fără a fi difuzată publicului, este înaintată Guvernului, apoi aceste condiționalități sunt discutate, sunt negociate, după care se elaborează un program de acțiuni ale Guvernului, Băncii Naționale și ale altor instituții care se vor implementa și apoi urmează negocierea textului, memorandului propriu-zis și, pe final, se semnează. Deci, există un șir întreg de proceduri formale.
Dar asta nu înseamnă că chiar în timpul misiunii de evaluare nu sunt deja reliefate, din perspectiva Fondului Monetar Internațional, anumite liste de condiționalități. De regulă aceasta este o listă destul de consistentă, în alți ani ea ajungea până la 70-80 de condiții pentru Republica Moldova, eu cred că acum va fi un șir întreg pe domenii acoperit în această listă. Și cum vă spuneam, va fi o poziție foarte rigidă în care Fondul va ceda practic foarte puțin și, de fapt, viteza cu care se va negocia este viteza cu care Republica Moldova este gata să accepte necondiționat sau cu anumite condiții acele condiționalități ale Fondului Monetar Internațional.”
Europa Liberă: Și care ar putea fi acestea, dle Chircă, ce fel de condiţii vi se pare firesc să fie puse în faţa autorităţilor moldovene ca să se încheie acordul?
Roman Chircă: „Prima, pe lângă faptul că Fondul Monetar Internațional are ca scop principal promovarea cooperării monetare, ea este și instituție birocratică care are plasamente în Republica Moldova. De altfel, cu toate că noi nu am avut program cu Fondul Monetar Internațional, Republica Moldova și-a plătit datoriile externe și a deservit acele datorii faţă de Fond, chiar în lipsa oricărui program. Republica Moldova și-a menținut această relație cu Fondul și a achitat acele obligații anterioare. Interesul primar al Fondului Monetar este păstrarea stabilității finanțelor publice.
Altfel vorbind, persoana care s-a creditat, în cazul de față Republica Moldova, trebuie să existe garanție că ar putea să întoarcă banii – asta este interesul birocratic instituțional al Fondului Monetar Internațional.
În a doua linie de priorități se suprapune un șir de condiționalități care, din perspectiva Fondului Monetar, vor asigura această stabilitate. Acestea în primul rând sunt: eliminarea oricăror majorări de pensii, doi majorarea accizelor sau a altor taxe și impozite care să asigure venituri la buget, eliminarea oricăror cheltuieli inutile din perspectiva Fondului Monetar care, iarăși, să asigure un deficit cât mai mic, venituri cât mai mari la buget și cheltuieli cât mai mici, în așa fel ca Republica Moldova să aibă mijloace suficiente ca să-și achite datoriile în primul rând față de Fondul Monetar Internațional și față de partenerii externi.
La care se adaugă a treia linie de condiționalități care prevăde diferite situații particulare din diferite sectoare. Eu cred că primul care va fi vizat va fi sectorul financiar-bancar unde se va impune un set întreg de recomandări obligatorii de reformare, inclusiv pentru Banca Națională. După care iarăși la nivel de economie ar veni a patra linie de recomandări cum să se procedeze în diferite sectoare vizavi de aspectele de privatizare, vizavi de patrimoniul public până la aprobarea anumitor acte normative care să reglementeze în general activitatea economică. Dar și peste spațiul direct economic probabil vor exista aspecte legate de reforma justiției și alte aspecte legate de normele democratice din stat. De aceea, îmi imaginez că în aceste liste de condiționalități vor fi mult mai multe condiții decât de obicei.”
Europa Liberă: Dar și cele pe care le-ați pomenit Dvs. sunt multe și complicate pentru un Guvern cu un credit de încredere la limită, nu?
Roman Chircă: „E un test, de fapt. Pentru că Fondul Monetar este cunoscut prin rigiditatea poziției pe care o ocupă. Vreau să vă amintesc că atunci când Republica Moldova adera la Organizația Mondială a Comerțului – organizație specializată în eliminarea tarifelor în calea comerțului – Republica Moldova câțiva ani a negociat cu statele membre un tarif minim de 20% și a venit Fondul Monetar Internațional, o organizație nespecializată în eliminarea tarifelor internaționale, și timp de o lună a impus Guvernul să reducă această taxă la 15%.
Deci forța de convingere, rigiditatea pe care o ocupă Fondul este una destul de mare și efectele din perspectiva partenerilor de dezvoltare sunt semnificative și poziționează, reliefează, conturează politicile guvernamentale în sensul reformelor. De aceea și majoritatea partenerilor de dezvoltare au ales FMI ca un scut și s-a pus atâta energie pe semnarea acordului. Cu toate că eu personal cred că Guvernul, aflându-se în cea mai frumoasă perioadă de 100 de zile, când își poate identificat direcția de dezvoltare și este, de fapt, cea mai fructuoasă perioadă, când sunt și mai puține critici față de perioada normală de existență a Guvernului, dacă s-ar implementa, sau s-ar aduce un șir de reforme implementate ca probă, eu cred că acest lucru ar reduce din toată energia aceasta pusă pe FMI și s-ar deschide canale paralele de comunicare cu partenerii de dezvoltare.
Dar pentru asta ar trebui, de exemplu, să fie numit un guvernator foarte repede, în condiţiile în care ar fi o acțiune interpretată pozitiv de partenerii de dezvoltare. Sau dacă s-ar face anumite acțiuni, acte legislative adoptate și schimbări sistemice în sistemul judiciar.”
Europa Liberă: În condițiile, dle Chircă, în care acest Guvern se simte pur și simplu presat să îmbuneze electoratul probabil prin anumite decizii populiste, credeți că e posibil așa ceva?
Roman Chircă: „În cazul acesta eu vorbesc de anumite acțiuni îndreptate pentru demonstrarea sau probarea intenției de reforme către partenerii de dezvoltare. Aceasta ar scoate toată atenția de pe FMI și ar arată că, de fapt, chiar și în afara existenței unui acord cu Fondul Monetar, care eu cred că toamna este un termen rezonabil pentru semnare, dar în afara acestui acord se pot restabili relațiile cu partenerii care acum toți s-au ascuns după Fondul Monetar Internațional ca să aștepte să vadă încotro merge această guvernare.”
Europa Liberă: Are vreo șansă Guvernul să găsească înțelegere cu FMI când e practic condamnat să meargă pe decizii populiste totuşi?
Roman Chircă: „Asta, de fapt, şi va contracara Fondul Mondial Internațional prin condiționalitățile sale: majorările de pensii, de salarii sau oricare altă formă de identificare a mijloacelor care vor fi canalizate către populația social vulnerabilă vor fi de fapt limitate sau tăiate definitiv. Fondul Monetar Internațional din poziția sa conservativă va exclude toate aceste politici populiste și va pune Guvernul în situații în care să treacă printr-o perioadă de reforme nepopulare care ar da eventual beneficii minimum peste jumătate de an, un an. Ceea ce pune presiune suplimentară pe acest Guvern și din fericire este o relație care stabilește formatul acestui Guvern și îl obligă într-un fel suplimentar pentru reforme.”
Sursa: europalibera.org