Retrospectivă 2020: Anul fără precedent în istoria UE și a relațiilor transatlantice. De la riscul prăbușirii la acorduri și alegeri istorice. România – chipul solidarității europene

Retrospectiva anului ce își numără ultimele ceasuri este un demers complicat. Cum să faci un bilanț al unui an despre care pot fi scrise volume și elaborate cercetări cu metodologii revelatoare și despre care exercițiile de tipul “worst case scenario” au devenit scene vii și cumplite pentru umanitate? Cum să sintetizezi cele mai importante evenimente ale anului ce închide al doilea deceniu al secolului al XXI-lea? Cum să le explici mai bine celor ce vor privi înapoi în istorie așa cum am făcut-o și noi că anul 2020 a debutat cu Brexit și s-a încheiat cu Brexit, un eveniment colosal în sine, și că între retragerea Regatului Unit din UE și acordul comercial din Ajunul Crăciunului am fost răvășiți politic, economic, social și societal de o pandemie pentru ca mai apoi să recăpătăm speranța renașterii unității europene și transatlantice?

Sub acest set de dileme, anul occidental 2020 are o dublă axiomă: a fost un an distinct, fără precedent în ultimul secol, însă, în egală măsură, a fost anul care dă ultima tușă unei decade începute sub efectele unei crize economico-financiare de proporții din 2008-2010, în care relațiile NATO cu Rusia au trecut de la cooperare la descurajare și apărare și în care, într-un singur an – 2016, comunitatea transatlantică a amuțit în fața rezultatului referendumului privind Brexit și a alegerii lui Donald Trump ca președinte al SUA, pentru ca mai apoi să asistăm la prima retragere din istorie a unui stat membru din UE și la temeri tot mai profunde ale unei rupturi transatlantice epocale. 

Agenda comunității occidentale în 2020 a depins în mare măsură de linia de finish sau de presiunea “ceasului care ticăie”, pentru a-l parafraza pe negociatorul-șef al UE pentru Brexit, Michel Barnier, care, alături de Angela Merkel, ar merita o reverență pentru alura statornică în momentele decisive pentru Europa din acest an.

Inaugurat prin “insularizarea” Marii Britanii de Uniunea Europeană, un produs politic naționalist de altfel, anul 2020 ne-a arătat, preț de câteva clipe contorizate în zile, ce înseamnă să nu existe Uniunea Europeană și ce înseamnă ca ea să ființeze. Retragerea în cochilii naționale în primele zile de când pandemia a lovit Europa, măsuri unilaterale care au vizat închiderea granițelor și lipsă de coordonare cu state vecine și cu parteneri sau o reacție incipientă lentă din partea Comisiei Europene, au ilustrat o imagine de necontestat: orice țară europeană, analizată la întâmplare, este cel mult un apendice al puterilor globale. Revirimentul spiritului european, atât instituțional prin măsurile fără precedent luate (fonduri deblocate, flexibilizarea transferului de bani între programe financiare, suspendarea regulilor bugetare), cât și prin solidaritatea de facto demonstrată prin sprijinul reciproc pe care statele UE și l-au acordat, ne-a înfățișat ce înseamnă să fii parte a celei mai puternice Uniuni între popoare.

Anecdota europeană care a circulat intens pe holurile bruxelleze în ultimii ani – “Bine ați venit în Europa, unde pentru fiecare criză avem un summit!” – a venit în 2020, anul celei mai mari crize din istoria UE, cu un răspuns pe măsură: “Bine ați venit în Europa, unde avem președinția germană a Consiliului Uniunii Europene pentru ultima dată cu Angela Merkel la cârmă!“. Fără a fi un panaceu, experiența, maturitatea și poziția de mare a putere ale Germaniei au ieșit la rampă în orice moment a fost nevoie pe parcursul ultimelor șase luni, îndeosebi în cele mai nevralgice puncte: finanțarea recuperării economice post-criză, condiționarea fondurilor UE de statul de drept, negocieri cu succes privind poziții ferme ale UE în raport cu țări precum Rusia, Turcia sau Belarus, acordul post-Brexit, un acord provizoriu de investiții cu China și un nou impuls pentru relația transatlantică, inclusiv prin punerea în discuție a subiectului autonomiei strategice europene. Toate acestea sunt rodul unui compromis care o va așeza pe Angela Merkel în panteonul integrării europene.

Pe celălalt mal al Atlanticului de Nord, perspectiva unui nou mandat al lui Donald Trump la Casa Albă a fost alungată de modul precar în care președintele american a gestionat pandemia, Statele Unite fiind de departe cea mai afectată țară din lume. Ecoul politic din cancelariile europene care l-au felicitat pe Joe Biden pentru câștigarea alegerilor prezidențiale americane în timp ce Donald Trump refuza să își recunoască înfrângerea imaginau atât suferința la care a fost supusă relația Europa – SUA în ultimii patru ani, cât mai ales zărirea noilor oportunități de reînnoire a legăturii transatlantice.

Practic, cu toate vicisitudinile care provin din această criză sanitară globală, anul 2020 închide și cauterizează cele mai adânci fisuri și răni politice în planul relațiilor transatlantice și unității europene – Brexit și președinția lui Donald Trump, lăsându-le parte a destinului acestui deceniu care a înrăutățit temeinic perspectivele păcii, securității și stabilității strategice globale.

În ce privește România, anul european și euro-atlantic 2020 a fost o reconfirmare a credibilității, a maturității și a respectului de care un aliat și un stat membru se poate bucura dacă își urmează cursul occidental. În pofida efectelor pandemiei și ale multor nevralgii interne, România a practicat un joc model pe plan european și euro-atlantic. A fost primul stat UE care a găzduit rezerva strategică medicală a Uniunii Europene și primul aliat NATO care utilizat capabilitatea de transport strategic a Alianței pentru a transporta echipamente medicale, demonstrând crucialitatea existenței acestor organizații pentru bunul mers al Occidentului politic. A oferit o triplă perspectivă de solidaritate, trimițând echipe de experți, medici și asistenți în trei state: Italia – țara din UE care este acasă pentru peste un milion de români; Republica Moldova – al doilea stat românesc și Statele Unite ale Americii – aliatul strategic numărul unu. Pe scurt, România a fost chipul solidarității europene. A demonstrat capacitate de negociere, obținând importante beneficii de pe urma măsurilor luate de Uniunea Europeană pentru gestionarea efectelor pandemiei, pentru ca în luna decembrie să obțină și găzduirea viitorului Centru al UE pentru securitate cibernetică, prima structură europeană de pe teritoriul țării. În paralel, România a semnat o serie de acorduri de apărare, economice și energetice cu Statele Unite, luna octombrie fiind un adevărat “desant guvernamental românesc la Washington”. Per total, România închide acest an și acest deceniu cu certitudinea majoră a unui rezervor financiar de 80 de miliarde de euro pe care îl va putea accesa pe parcursul următorului deceniu pentru modernizarea și redresarea economică a țării.

CaleaEuropeană.ro vă propune, în cele ce urmează, o retrospectivă a celor mai importante momente de pe scena europeană, euro-atlantică și internațională ale anului, unele dintre ele cu un potențial epocal de influențare a viitorului deceniu:

Ianuarie – SUA și Iran, în prag de conflict. Brexit, Brexit și iar Brexit

1 ianuarie: Croația a preluat președinția semestrială a Consiliului Uniunii Europene de la Finlanda, iar Statele Unite ale Americii preiau de la Franța președinția anuală a G7.

3 ianuarie: Izbucnește o nouă criză de securitate între Statele Unite și Iran după ce influentul general iranian Qasem Soleimani, liderul forțelor Quds, a fost ucis în urma unui atac cu dronă al Forțelor Aeriene ale SUA.

9 ianuarie: Camera Comunelor a Parlamentului Regatului Unit votează cu 330 de voturi la 231 voturi în favoarea proiectului de lege privind acordul de retragere care autorizează plecarea țării din Uniunea Europeană la sfârșitul luni.

23 ianuarie: Este înregistrat primul deces din cauza infecției cu noul coronavirus, în Wuhan, China.

24 ianuarie: Premierul Boris Johnson a semnat acordul cu privire la Brexit, salutând “un nou capitol din istoria” țării sale.

29 ianuarie: Președintele american Donald Trump semnează noul acord comercial SUA – Mexic Canada, destinat să înlocuiască vechiul acord NAFTA.

29 ianuarie: Parlamentul European a dat undă verde ieșirii Regatului Unit din Uniunea Europeană la 31 ianuarie 2020, ratificând acordul de retragere printr-un vot care va rămâne în enciclopedia europeană. Cu 621 voturi pentru, 49 împotrivă și 13 abțineri, dintr-un total de 683, eurodeputații au parcurs miercuri ultima etapă procedurală a acestui proces de ratificare, pavând calea încheierii unei relații care datează de aproape jumătate de secol.

30 ianuarie: Organizația Mondială a Sănătății declară focarul de coronavirus din China drept o urgență de sănătate publică de interes internațional, pentru a șasea oară când invocă această măsură din 2009 încoace.

31 ianuarie: Regatul Unit a părăsit oficial Uniunea Europeană, momentul fiind marcat la Londra prin focuri de artificii și o numărătoare inversă proiectată pe sediul premierului britanic de pe Downing Street 10, în vreme ce la Bruxelles s-a desfășurat, în liniște, procesiunea retragerii drapelului britanic de lângă cele ale statelor membre ale Uniunii Europene.

Februarie – Calmul aparent dinaintea furtunii

1 februarie: Marea Britanie devine primul stat din istorie care părăsește Uniunea Europeană. Urmează o perioadă de tranziție (cunoscută drept post-Brexit) până pe data de 31 decembrie 2020.

5 februarie: Președintele american Donald Trump a fost achitat de Senat cu 52 la 48, împotriva acuzației de abuz de putere și cu 53 la 47, împotriva acuzației de obstrucționare a Justiției, ca parte a unui proces deschis de Camera Reprezentanților, controlată de democrați.

5 februarie: În România izbucnește o criză politică. Moțiunea de cenzură inițiată de PSD împotriva guvernului Orban a fost adoptată de Parlament cu 261 de voturi “pentru” și 139 de voturi “împotrivă”. O zi mai târziu, președintele Klaus Iohannis îl propune din nou pe liderul PNL, Ludovic Orban, pentru funcția de prim-ministru, în ceea ce a fost considerată o încercare de a forța organizarea de alegeri anticipate. Pe fondul izbucnirii epidemiei de coronavirus, guvernul Orban 2 a fost învestit din nou de Parlament la 14 martie.

11 februarie: Organizația Mondială a Sănătății atribuie bolii provocate de virusul SARS-CoV-2 numele de COVID-19.

14-16 februarie: Are loc Conferința de Securitate de la München, cel mai prestigios forum dedicat securității internaționale, sub titulatura “Westlessness” în sensul unei dezoccidentalizări a lumii internaționale. România este reprezentată de una dintre cele mai numeroase delegații statale, în frunte cu premierul Ludovic Orban, ministrul de externe Bogdan Aurescu și ministrul apărării naționale Nicolae Ciucă. Discursurile principale europene au fost susținute de președinții german Frank-Walter Steinmeier și francez Emmanuel Macron, care au criticat dezangajarea SUA și au cerut Europei să își asume mai multă responsabilitate. În replică, SUA au promis sprijin de 1 miliard de dolari pentru proiectele energetice ale Inițiativei celor Trei Mări din care face parte și România. (Puteți citi pe larg corespondența CaleaEuropeană.ro de la München)

20-21 februarie: Liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene nu au ajuns la un acord privind cadrul financiar multianual 2021-2027, la capătul a două zile de negocieri complicate și încleștate, în care tratativele în formate de reuniuni bilaterale și multilaterale au predominat în detrimentul reuniuni din plen a summitului extraordinar al Consiliului European.

Martie – COVID-19 devine pandemie, iar Europa epicentrul ei. Uniunea Europeană trece rapid de la eșecul măsurilor naționale și necoordonate la deciziile comune în spiritul solidarității. SUA, solidaritate cu România. Macedonia de Nord se alătură NATO

4 martie: Președintele Klaus Iohannis este laureat al Premiului European Coudenhove-Kalergi 2020 pentru ”merite remarcabile în calitate de om politic care contribuie decisiv la integrarea europeană a României”.

8-9 martie: Italia intră parțial și apoi total în carantină pe fondul răspândirii epidemiei de COVID-19.

11 martie: Organizația Mondială a Sănătății declară oficial pandemie de coronavirus.

13 martie: Organizația Mondială a Sănătății anunță oficial depășirea pragului de 5.000 de decese la nivel mondial din cauza coronavirusului și că “Europa este în prezent epicentrul pandemiei de COVID-19”.

13 martie: Comisia Europeană propune un sprijin inițial de 37 de miliarde de euro pentru a atenua impactul socioeconomic al pandemiei de coronavirus.

14 martie: Spania urmează Italiei și instaurează carantina și auto-izolarea pe teritoriul țării. În Franța, guvernul închide restaurante, baruri și magazine din toată țara din cauza pandemiei COVID-19. Farmaciile, magazinele alimentare și băncile rămân deschise.

16 martie: România intră în stare de urgență pentru 30 de zile, conform unei decizii decretate de președintele Klaus Iohannis. Măsura a fost prelungită pentru încă 30 de zile, până la 15 mai. De asemenea, pe 24 martie a fost instituită carantina totală în România.

17 martie: Reuniți în premieră în format videoconferință, liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene au închis frontierele externe al UE și spațiul Schengen timp de cel puțin 30 de zile.

19 martie: Banca Centrală Europeană lansează un plan de urgență de 750 de miliarde de euro destinați datoriei publice și private pe fondul pandemiei de coronavirus.

20 martie: Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, anunță decizie fără precedent în istoria UE. Comisia Europeană activează clauza relaxării regulilor bugetare, iar ”guvernele pot pompa în economie oricâți bani e nevoie” fără a ține cont de prevederile menținerii deficitului bugetar sub 3% din PIB.

26 martie: Președintele Klaus Iohannis anunță că România va fi primul stat membru al UE care va găzdui rezerva strategică de echipamente medicale rescEU, ca parte a măsurilor europene de combatere a pandemiei de coronavirus.

26-28 martie: România devine primul stat NATO care utilizează Capabilitatea de Transport Aerian Strategic a NATO pentru a transporta echipament medical din Coreea de Sud. În semn de solidaritate, costurile unuia dintre zboruri au fost asigurate de guvernul Statelor Unite.

27 martie: O Declarație comună a Consiliului European este adoptată. Liderii UE au căzut de acord pentru ”o strategie de ieșire” din criza COVID-19 cu ”investiții fără precedent”, însă planul de relansare economică mai așteaptă.

27 martie: Macedonia de Nord a devenit cel de-al 30-lea stat membru al NATO.

Aprilie – Chipul solidarității europene, întruchipat de România. Țările UE decid un răspuns economic de peste 500 de miliarde de euro la criza provocată de pandemie. Prețul petrolului texan se prăbușește în premieră la cotație negativă

7 aprilie: De Ziua Mondială a Sănătății, o aeronavă C-27J Spartan a Forțelor Aeriene Române a transportat o echipă formată din medici și asistenți medicali români, pe care România, în baza unei decizii anunțate de președinte Klaus Iohannis, o trimite în Italia pentru a ajuta autoritățile în lupta împotriva noului coronavirus. Italia, prin vocea ministrului de externe Luigi di Maio, a mulțumit României pentru acest gest, în vreme ce președinta Comisiei Europene a salutat această decizie a autorităților române, catalogând-o drept dovadă de “solidaritate europeană”.

9 aprilie: Miniștrii de finanțe din zona euro au ajuns la un acord fără precedent în favoarea unui răspuns economic comun de 540 de miliarde de euro disponibili imediat pentru a lupta împotriva consecințelor crizei provocate de noul coronavirus. Acordul cuprinde trei plase de siguranță: aproximativ 240 de miliarde de euro disponibili prin intermediul Mecanismului european de stabilitate pentru o linie de credit echivalentă cu 2% din PIB-ul fiecărui stat, 200 de miliarde de euro garanții pentru companii de la Banca Europeană de Investiții și 100 de miliarde de euro, instrumentul Comisiei Europene pentru schemele naționale de șomaj și sprijin pentru întreprinderi. De asemenea, Eurogrupul a căzut de acord asupra unei înțelegeri care nu implică emiterea de obligațiuni guvernamentale de tip “coronabonds”, dorite inițial de Italia, Spania și Franta, dar respinse de Germania și Olanda. Totodată, miniștrii europeni au decis să lucreze asupra unui “plan de redresare” și au subliniat că viitorul Cadru Financiar Multianual 2021-2027 va juca un rol central în această “redresare economică”.

12 aprilie: Papa Francisc rostește binecuvântarea Urbi et Orbi într-un cadru inedit în care cetatea Vaticanului este pustie, ca parte a măsurilor de prevenire a răspândirii pandemiei. Suveranul Pontif cere Europei să se unească în fața “provocării epocale”: “Nu este timpul egoismelor. Acest iubit continent a putut să învie grație unui concret spirit de solidaritate”.

14 aprilie: Președintele american Donald Trump anunță suspendarea contribuției financiare a SUA la Organizația Mondială a Sănătății, pe motivul “proastei gestionări” a pandemiei noului coronavirus, în timp ce Fondul Monetar Internațional preconizează că economia mondială se va diminua cu 3%, cea mai mare recesiune de la Marele Crah din 1930.

20 aprilie: Prețul petrolului în Statele Unite a scăzut la un nivel record ajungând până la -37,63 USD pe baril. Este pentru prima dată când prețul petrolului american a scăzut sub 0 (zero).

30 aprilie: O echipă formată din 42 de medici şi asistenţi medicali din cadrul Ministerului Apărării Naţionale şi Ministerului Sănătăţii a plecat în Republica Moldova pentru a completa echipele medicale din ţara vecină în lupta împotriva COVID-19. Acțiunea face parte din ansamblul măsurilor de sprijin întreprinse de România în cadrul Parteneriatului Strategic pentru integrarea europeană a Republicii Moldova și a fost demarată cu ocazia împlinirii a zece ani de la lansarea Parteneriatului Strategic.

Mai – 75 de ani de la încheierea celui de-al Doilea Război Mondial și 70 de ani de unitate în Europa, marcați prin discursuri emoționante. Comisia Europeană lansează, cu sprijinul Franței și Germaniei, un plan de relansare economică post-pandemie

8 mai: Europa marchează împlinirea a 75 de ani de la încheierea celui de-al Doilea Război Mondial pe bătrânul continent, ceremoniile fastuoase fiind înlocuită de ceremonii restrânse și mesaje în format digital. Astfel, președintele Germaniei Frank-Walter Steinmeier a atras atenția asupra ”vechilor duhuri rele într-o nouă înfățișare” precum ”ostilitatea între națiuni, disprețul pentru democrație” și a cerut liderilor lumii ”mai multă cooperare”. Președintele francez Emmanuel Macron și cancelarul german Angela Merkel au reafirmat “necesitatea, mai imperioasă ca niciodată, a angajamentului european”. Poate cel mai emoționant, regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii s-a adresat poporului britanic la exact aceeaşi oră la care tatăl său, regele George al VI-lea, o făcea în urmă cu șapte decenii și jumătate. Aceasta a transmis un mesaj epocal din “amintirea vie” a sfârșitului celui de-al Doilea Război Mondial: “Nu renunțați niciodată, nu disperați niciodată. Acesta a fost mesajul Zilei Victoriei”.

9 mai: Liderii statelor membre ale Uniunii Europene marchează Ziua Europei și împlinirea a 70 de ani de la Declarația Schuman printr-o serie de mesaje comune, îndemnuri și apeluri la unitate în fața provocărilor reprezentate de pandemia de coronavirus. Cancelarul Angela Merkel afirmă că Germania “își va juca rolul” pentru viitorul Europei, precizând că fondarea UE după al Doilea Război Mondial a fost un eveniment de bun augur pentru țara sa, în timp ce președintele Franței Emmanuel Macron a vocat ”spiritul european de a îndrăzni și de a acționa pentru viitor” de acum 70 de ani. În mesajul său, președintele Klaus Iohannis a a arătat că are deplină încredere în viitorul Uniunii și a făcut apel la europeni să transforme actuala criză în cea mai puternică lecție de solidaritate.

13 mai: România întreprinde un gest de solidaritate și față de principalul său aliat și anunță că va trimite în Statele Unite o echipă de 15 medici militari şi specialişti în apărare chimică, bacteriologică, radiologică şi nucleară.

19 mai: Președintele francez Emmanuel Macron și cancelarul german Angela Merkel propun un plan de relansare europeană de 500 de miliarde de euro: Pentru prima dată în istorie, Franța și Germania au convenit asupra necesității unei datorii comune a UE.

21 mai: Președintele SUA Donald Trump a anunţat joi retragerea SUA din tratatul internaţional Cer Deschis (Open Skies), care permite verificarea mişcărilor militare şi a măsurilor de limitare a armelor în ţările semnatare, invocând faptul că Rusia nu respectă tratatul.

26 mai: Proteste provocate de uciderea lui afro-americanului George Floyd au izbucnit în sute de orașe din SUA și în întreaga lume.

27 mai: Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a prezentat în plenul Parlamentului European un plan bugetar reînnoit pentru următorii șapte ani, sub forma Cadrului Financiar Multianual și a unui instrument de redresare economică, menit să alimenteze o relansare a economiei Uniunii după criza coronavirusului. Șefa executivului european a propus un Cadru Financiar Multianual pentru perioada 2021-2027 de 1.100 de miliarde de euro și un plan pentru un instrument suplimentar de redresare economică “Next Generation EU” de 750 de miliarde de euro pentru a combate impactul crizei provocate de pandemia de COVID-19, valoarea totală a planului fiind de 1.850 de miliarde de euro. Comisia Europeană a desemnat acest plan drept “momentul Europei” de a repara prejudiciile aduse de criză și de a pregăti viitorul pentru noua generație.

30 mai: Racheta Falcon 9 și capsula Crew Dragon cu cei doi astronauți NASA, Robert Behnken și Douglas Hurley, au decolat spre orbită unde s-a andocat la Stația Spațială Internațională. Misiunea comună NASA – Space X reprezintă o cotitură istorică, fiind primul zbor cu echipaj uman al companiei lui Elon Musk şi fiind, de asemenea, pentru prima oară când NASA trimite în spaţiu astronauţi la bordul unei navete a unei companii private. Pentru Statele Unite reuşita acestei misiuni reprezintă un pas crucial pe drumul către independența de Rusia pentru accesarea Stației Spațiale şi un motiv de mândrie naţională.

Iunie – NATO își pregătește reformarea ca o alianță mai puternică militar, politic și cu o abordare mai globală

5 iunie: Statele membre ale UE au decis redeschiderea completă și coordonată a frontierelor interne până la 30 iunie. Orice restricții rămase vor fi justificate, nediscriminatorii și proporționale. De asemenea, Comisia Europeană va prezenta un plan pentru ridicarea coordonată a restricțiilor de călătorie pentru cetățenii non-UE cel mai devreme în luna iulie.

8 iunie: Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, și-a lansat luni viziunea privind viitorul Alianței Nord-Atlantice pentru următorul deceniu – “NATO 2030” -, o alianță care trebuie “să rămână puternică din punct de vedere militar, să fie mai unită din perspectivă politică și să își asume o abordare mai cuprinzătoare la nivel global” în fața provocărilor și amenințărilor reprezentate de Rusia, de terorism, de dezinformare și de propagandă și de ascensiunea Chinei.

30 iunie: Parlamentul României a aprobat Strategia Națională de Apărare a Țării propusă de președintele Klaus Iohannis și care reafirmă ca piloni de bază Parteneriatul Strategic cu SUA și apartenența la UE și NATO. Noua Strategie definește “pre-eminența SUA” în fața Chinei drept element cheie pentru interesul național. Comportamentul agresiv al Rusiei, principala amenințare la adresa României.

Iulie – Marile decizii europene intră sub semnul astral al președinției germane a Consiliului UE. Liderii statelor UE aprobă pachetul economic de 1.824 miliarde de euro, cel mai mare din istoria Uniunii

1 iulie: Germania, stat membru fondator al Uniunii Europene, preia pentru a 13-a oară președinția semestrială a Consiliului Uniunii Europene, într-un moment delicat pentru proiectul european, care se confruntă cu cea mai gravă criză din istoria sa – pandemia de coronavirus, având ca obiectiv consolidarea unei Europe puternice, solidare, dar și suverane în timpul celei mai profunde recesiuni economice după cel de-al Doilea Război Mondial. Pentru cancelarul Angela Merkel, aceasta va fi ultima sa președinție la Consiliul UE, după cea din 2007 când a avut un rol decisiv în a debloca negocierile pentru Tratatul de la Lisabona. Mandatul pe care Germania și-l asumă de la 1 iulie echivalează cu moștenirea politică pe care Merkel, cel mai longeviv lider european în funcție, o va lăsa Europei într-un moment în care liderii săi politici negociază planul de relansare post-criză de 750 de miliarde de euro și viitorul Cadru Financiar Multianual 2021-2027 în valoare de 1.100 de miliarde.

7 iulie: Statele Unite au notificat oficial ONU cu privire la retragerea americană din Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), care va intra în vigoare la 6 iulie 2021.

10 iulie: Bulgaria și Croația au fost acceptate de cele 19 state membre ale zonei euro în Mecanismul ratelor de schimb, anti-camera zonei euro.

17-21 iulie: Klaus Iohannis, Angela Merkel, Emmanuel Macron, Mark Rutte și ceilalți șefi de stat sau de guvern din Uniunea Europeană au ajuns la un acord fără precedent într-un context extraordinar. După tratative maraton la primul summit “în persoană” după izbucnirea pandemiei, cei 27 de lideri europeni au aprobat pachetul uriaș de relansare economică a Uniunii Europene în urma crizei provocate de coronavirus, un plan de 1.824 de miliarde de euro compus dintr-un fond de redresare de 750 de miliarde de euro (Next Generation EU) și un Cadru Financiar Multianual 2021-2027 (CFM) de 1.074 de miliarde de euro. De asemenea, liderii europeni au depășit dificultățile și în ce privește condiționalitățile, iar acordarea fondurilor europene va fi supusă în premieră criteriului respectării statului de drept, în timp ce acordarea granturilor din cadrul NGEU va fi evaluată din perspectiva obiectivelor cuprinse în recomandările specifice de țară. Agrearea unui fond de redresare precum Next Generation EU reprezintă o premieră la nivel european, fiind pentru întâia dată când țările UE cad de acord asupra unei datorii comune. Acordul între șefii de stat sau de guvern a fost obținut la ora 6:30, pe 21 iulie, după patru zile și patru nopți de negocieri, transformând acest summit într-unul dintre cele mai lungi din istoria Uniunii Europene. Din cele 1.824 de miliarde de euro, România urmează să beneficieze de 79,9 miliarde de euro.

23 iulie: Secretarul de Stat al SUA Mike Pompeo a susținut un discurs de o rară virulență privind relațiile cu China, încheind astfel o serie de discursuri ale oficialilor americani în care consilierul pentru securitate națională Robert O’Brien a vorbit despre provocările ideologice, directorul FBI Chris Wray s-a referit la spionaj, iar procurorul general William Barr a atins problemele economice. Discursul lui Pompeo a fost susținut în mod simbolic la Biblioteca Prezidențială Richard Nixon, primul președinte american care a efectuat o vizită în China, în 1972. Cu ocazia respectivă, Mike Pompeo a îndemnat ”lumea liberă” să triumfe împotriva ”noii tiranii” chineze, decretând eșecul politicii de dialog cu China şi criticându-l pe Xi Jinping, ”adeptul sincer al unei ideologii totalitare falimentare”.

29 iulie: Statele Unite anunță că vor retrage aproximativ 11.900 de militari americani staționați în Germania, reducând contingentul la aproximativ 24.000, iar o mare parte dintre aceștia vor fi relocați în regiunea Mării Negre, în Polonia, în țările baltice, în Belgia și Italia.

August – Explozii în Beirut, proteste în Belarus și otrăvirea opozantului rus Aleksei Navalnîi cu agent neurotoxic

4 august: Cel puțin 200 de oameni au murit și alte peste 6.000 au fost răniți în urma exploziilor în portul din Beirut, o parte dintre ei fiind îngropați sub moloz, din cauza nitratului de amoniu depozitat. Peste 300.000 de oameni au rămas fără locuințe în urma exploziilor. Autoritățile din Liban au declarat începând de miercuri, 5 august, trei zile de doliu național.

6-9 august: Se împlinesc 75 de ani de la singurele bombardamente atomice din istorie asupra orașelor japoneze Hiroshima și Nagasaki.

9 august: Au loc alegeri prezidențiale în Belarus. Aleksandr Lukașenko a obținut al șaselea mandat de președinte cu un scor de 79,7%. Opozanții președintelui ales, în frunte cu candidata opoziției Sviatlana Tsikhanouskaya, au contestat corectitudinea alegerilor și au organizat manifestații de protest. Manifestațiile care au avut loc în multe orașe din Belarus, au condus la o reprimare brutală din partea forțelor de ordine, soldate cu mii de arestări, unul din manifestanți pierzându-și viața. Șapte zile mai târziu a avut loc cel mai mare marș politic din istoria Belarusului, cu peste 500.000 de cetățeni ieșiți pe străzile capitalei Minsk și ale altor orașe ale țării.

13 august: Israel și Emiratele Arabe Unite au căzut de acord asupra normalizării relațiilor, înțelegere mediată de SUA. Emiratele Arabe Unite vor fi astfel a treia ţară arabă care stabileşte relaţii diplomatice cu Israelul, după Egipt în 1979 şi Iordania în 1994.

20 august: Pe 20 august 2020, activistul anti-corupție și critic al puterii din Rusia Aleksei Navalnîi a fost otrăvit de către un gaz iritant și a fost spitalizat în stare gravă. Se suspectează că a fost otrăvit prin contaminarea ceaiului înaintea zborului său de la Tomsk la Moscova. În timpul zborului, lui Navalnîi i s-a făcut foarte rău și a fost transportat la un spital din Omsk după o aterizare de urgență în acest oraș, unde a pus în comă indusă. A fost evacuat două zile mai târziu la spitalul Charite din Berlin, Germania. Pe 2 septembrie, guvernul german a declarat că are „dovezi clare” că Navalnîi a fost otrăvit de un agent noviciok și a cerut explicații guvernului rus.

20 august: Președintele francez Emmanuel Macron Macron o primește pe cancelarul german Angela Merkel la Fort de Brégançon, fiind pentru prima dată când cancelarul german vizitează reședința de vară a șefilor de stat francezi, la 25 de ani distanță de când Helmut Kohl a fost primit de François Mitterrand, întâlnirea fiind considerată un nou gest de unitate franco-germană în fața provocărilor cu care se confruntă Europa.

28 august: Shinzo Abe, cel mai longeviv premier al Japoniei, a anunțat că demisionează din motive de sănătate, după șapte ani și opt luni la conducerea Executivului de la Tokyo.

Septembrie – Primul discurs privind Starea Uniunii Europene al Ursulei von der Leyen

4 septembrie: SUA anunță un acord între Serbia și Kosovo care normalizează relațiile economice dintre cele două țări și care include prevederi prin care Kosovo va recunoaște Israelul, iar Serbia își va muta ambasada din Israel la Ierusalim.

16 septembrie: Yoshihide Suga este ales prim-ministru al Japoniei, în urma demisiei predecesorului său Shinzo Abe din cauza problemelor de sănătate.

16 septembrie: Președintele Comisiei Europene Ursula von der Leyen a susținut primul său discurs privind Starea Uniunii Europene în timpul celei mai grave crize din istoria UE. În prima sa dezbatere privind Starea Uniunii Europene, Ursula van der Leyen a prezentat activitatea Comisiei pentru a atenua criza economică și sanitară provocată de COVID-19 și va prezenta viziunea sa privind redresarea economică, lupta împotriva schimbărilor climatice și situația din vecinătatea Europei. Șefa executivului european și-a început discursul anual privind SOTEU cu un omagiu adus doctorilor și personalului medical, manifestându-și aprecierea pentru medicii români care au tratat pacienți în Italia, una dintre cele mai puternic afectate țări în momentul în care Europa era epicentrul pandemiei COVID-19.

27 septembrie: Au loc alegeri locale în România.

28 septembrie: Procurorul-șef al Parchetului European Laura Codruța Kövesi și cei 22 de procurori europeni și-au luat angajamentul solemn în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene, marcând astfel debutul oficial al activităților EPPO.

Octombrie – Măsuri ferme ale UE în privința Belarusului, după alegerile prezidențiale, și Turciei, pe fondul tensiunilor din Mediterană. Desant guvernamental al României la Washington.

2 octombrie: Cei 27 de șefi de stat sau de guvern din Uniunea Europeană au decis, la Bruxelles, să dea undă verde unor sancțiuni împotriva autorităților din Belarus.

2 octombrie: Liderii statelor membre ale Uniunii Europene au ajuns la un acord privind un mesaj de fermitate însoţit de avertismentul cu sancţiuni adresat Turciei, într-o demonstrație de unitate față de Grecia și Cipru în contextul tensiunilor din estul Mării Mediterane, reaprinse pe fondul tensiunilor dintre Ankara și Nicosia și a disputelor maritime dintre Atena și Ankara.

8 octombrie: Statele Unite și România au semnat „Foaia de parcurs dedicată cooperării la nivelul apărării 2020-2030”, document care avansează prioritățile strategice privind consolidarea cooperării la Marea Neagră, rotația continuă a forțelor SUA în Romania, întărirea eforturilor în domeniul securității cibernetice, rezilienței, respectiv asistența SUA pentru îndeplinirea țintelor de capabilități aliate și modernizarea forțelor armate.

9 octombrie: România şi SUA au parafat la 9 octombrie, la Washington, un acord interguvernamental extins care permite cooperarea în ceea ce priveşte domenii de importanţă pentru România, cum ar fi proiectul Unităţilor 3 şi 4 ale Centralei Nuclearo-electrice de la Cernavodă, retehnologizarea Unităţii 1, precum şi cooperare pe diverse paliere în domeniul nuclear civil din România. Separat de acordul parafat, România a identificat interesul SUA şi pentru o componentă de finanţare de 7 miliarde de dolari pentru dezvoltarea proiectelor din domeniul energetic printr-un Memorandum de Înţelegere cu Exim US.

10 octombrie: Armenia și Azerbaidjan ajung la un acord de încetare a focului în Nagorno-Karabah.

20 octombrie: Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu și secretarul de stat al SUA Michael R. Pompeo au avut, la Washington, consultări politice cu privire la evaluarea stadiului și prioritizarea proiectelor de interes comun pentru perioada următoare, având în vedere obiectivul extinderii și aprofundării cooperării bilaterale în 2021, când va fi marcată cea de-a 10-a aniversare a adoptării Declarației Comune privind Parteneriatul Strategic pentru Secolul XXI între România şi Statele Unite ale Americii.

22 octombrie: România a câștigat șefia Autorității Europene a Muncii. Diplomatul Cosmin Boiangiu a fost ales în funcția de director executiv.

26 octombrie: România și Franța au semnat o nouă foaie de parcurs a Parteneriatului Strategic, România obținând garanția susținerii din partea Franței pentru aderarea la Schengen și la OCDE.

Noiembrie – Alegeri prezidențiale în SUA și în Republica Moldova: Joe Biden îl învinge pe Donald Trump și reaprinde speranța refacerii relației transatlantice. La Chișinău, pro-europeana Maia Sandu devine prima femeie președinte

3 noiembrie: Joe Biden, fostul vicepreședinte al SUA și candidatul democrat la funcția de președinte al țării, a câștigat scrutinul prezidențial, învingându-l pe Donald Trump și devenind cel de-al 46-lea președinte din istoria Statelor Unite și cel de-al 14-lea fost vicepreședinte care preia funcția supremă în statul american. În egală măsură, Kamara Harris, partenerul politic al lui Biden, va deveni prima femeie vicepreședinte din istoria SUA, dar și prima femeie afro-americancă și prima americancă cu origini sud-asiatice care va prelua această funcție. Biden a primit 81.282.896 de voturi, cel mai mare număr de voturi primit vreodată de un candidat aflat în cursa pentru Casa Albă, obținând 51,3% din totalul votului popular.

4 noiembrie: SUA se retrag formal din Acordul climatic de la Paris, însă președintele ales Joe Biden a promis că va Statele Unite vor reveni în acest pact important pentru lupta împotriva schimbărilor climatice.

6 noiembrie: Consiliul UE a adăugat pe lista persoanelor sancționate în legătură cu represiunea violentă și intimidarea manifestanților pașnici, a membrilor opoziției și a jurnaliștilor după alegerile prezidențiale din august, din Belarus, încă 15 membri ai autorităților de la Minsk, inclusiv pe președintele Aleksandr Lukashenko, precum și pe fiul  și consilierul său pentru securitate națională, Viktor Lukashenko.

15 noiembrie: Candidata pro-europeană Maia Sandu a câștigat alegerile prezidențiale din Republica Moldova, învingându-l pe președintele în exercițiu, socialistul pro-rus Igor Dodon, devenind deopotrivă al șaselea președinte din istoria țării și prima femeie în această funcție la capătul unui scrutin considerat decisiv pentru viitoarea orientare strategică a Chișinăului.

16 noiembrie: Autorităţile de la Budapesta şi Varşovia şi-au exprimat veto-ul faţă de bugetul multianual al UE pentru perioada 2021-2017, în valoare de 1.074,3 miliarde de euro, precum şi faţă de fondul de redresare Next Generation, în valoare de 750 miliarde de euro, din cauza unei clauze din bugetul multianual care condiţionează accesul la fonduri de respectarea statului de drept, după o serie de acorduri succesive convenite de președinția germană a Consiliului UE și Parlamentul European, la 5 noiembrie privind corelarea fondurilor de mecanismul statului de drept, iar la 10 noiembrie privind acordul istoric de 1,82 trilioane de euro.

Decembrie

1-2 decembrie: Miniștrii de externe din cele 30 de state membre ale NATO au dezbătut raportul NATO 2030 întocmit de grupul de zece experți privind viitorul Alianței Nord-Atlantice. Din cele 138 de recomandări, cei zece experți subliniază că momentul de debut al pregătirii pentru NATO 2030 trebuie reprezentat de “actualizarea Conceptului Strategic din 2010” și definesc, în această ordine, Rusia și China drept principali actori în raport cu care Alianța trebuie să se poziționeze. Referirile experților la Marea Neagră și la flancul estic al Alianței, unde este localizată și România, pornesc de la argumentul că “principala caracteristică a mediului actual de securitate este reapariția competiției geopolitice”. Cu prilejul acestor discuții, România a anunțat intenția sa de a înființa un Centru Euro-Atlantic în domeniul rezilienței.

6 decembrie: Alegeri parlamentare în România. Pentru Senat s-au înregistrat 5.908.364 de voturi, PSD obținând un scor de 29,32%, PNL 25,58%, alianța USR-PLUS 15,86%, AUR 9,17% și UDMR 5,89%. Pentru Camera Deputaților s-au înregistrat 5.901.959 de voturi, PSD obținând 28,90%, PNL 25,18%, alianța USR-PLUS 15,37%, AUR 9,08% și UDMR 5,74%.

10 decembrie: Țările Uniunii Europene decid că Bucureștiul va găzdui Centrul Cyber al Uniunii Europene, prima structură a Uniunii Europene de pe teritoriul României. Obiectivul acestui Centru european de competențe industriale, tehnologice și de cercetare în domeniul securității cibernetice (ECCC), care va coopera cu huburi specializate naționale, va fi să centralizeze ecosistemul de securitate tehnologică și industrială al statelor membre. Bucureștiul a fost ales în urma unui vot, dintr-o listă de șapte orașe pe care se mai aflau Bruxelles, München, Varșovia, Vilnius, Luxemburg și León.

10-11 decembrie: Șefii de stat sau de guvern din UE s-au reunit la Bruxelles, în cadrul ultimului summit al anului și celui din urmă din timpul președinției germane a Consiliului Uniunii, unde au deblocat veto-ul Poloniei și al Ungariei asupra bugetului UE, planului de relansare și condiționalității privind statul de drept. De asemenea, au adoptat concluzii privind relațiile UE-SUA, impunerea de sancțiuni împotriva Turciei și prelungirea măsurilor restrictive la adresa Rusiei. Totodată, cei 27 de lideri au decis, după negocieri complicate, asumarea țintelor climatice pentru reducere cu 55% a emisiilor până în 2030 și pentru decarbonizare până în 2050. A fost ultimul summit al Consiliului European cu cancelarul Angela Merkel din postura de lider al președinției Consiliului UE.

11 decembrie: Joe Biden și Kamala Harris au fost desemnați “Personalitatea Anului 2020” de revista TIME pentru că au oferit Americii “refacere și reînnoire pe un singur buletin de vot”.

14 decembrie: Colegiul Electoral din SUA a oficializat victoria președintelui ales al SUA, Joe Biden, care va deveni la 20 ianuarie 2021 cel de-al 46-lea președinte din istoria Statelor Unite. Joe Biden, care a câștigat votul popular în urma alegerilor din 3 noiembrie la o distanță de șapte milioane de voturi de Donald Trump, actualul lider de la Casa Albă, a obținut majoritatea și în Colegiul Electoral, fiind votat de 306 de electori, cu mult peste cei 270 minim necesari pentru a-și securiza fotoliul prezidențial din Biroul Oval.

16 decembrie: Parlamentul European a aprobat “condiționalitatea statului de drept” pentru accesarea fondurilor europene. Mecanismul va fi aplicat de la 1 ianuarie 2021. De asemenea, Parlamentul European a aprobat bugetul UE 2021-2027 în valoare de 1.074,3 miliarde de euro și din care România va beneficia de aproximativ 47 miliarde de euro, diferența până la 79,9 miliarde de euro urmând a proveni din fondul de redresare Next Generation EU și Fondul pentru o tranziție justă.

16 decembrie: Parlamentul European a decernat Opoziției democratice din Belarus Premiul Saharov 2020 pentru libertatea de gândire, în semn de recunoaștere a curajului, rezilienței și hotărârii acesteia de a lupta împotriva regimului autoritar și opresiv al lui Aleksandr Lukașenko, a cărui rămânere la putere este considerată ilegitimă de Uniunea Europeană.

21 decembrie: Agenția Europeană a Medicamentului a autorizat luni utilizarea în cele 27 de state membre ale Uniunii Europene a vaccinului împotriva COVID-19 produs de companiile BioNTech/ Pfizer, în ceea ce reprezintă un moment istoric în Europa în lupta împotriva pandemiei de coronavirus.

23 decembrie: Noul guvern PNL-USR-PLUS-UDMR, condus de Florin Cîțu, este învestit de Parlament cu 260 de voturi “pentru” și 186 “împotrivă”.

24 decembrie: Maia Sandu a fost învestită în funcția de președinte al Republicii Moldova, devenind prima femeie care deține această funcție.

24 decembrie: Uniunea Europeană și Regatul Unit au ajuns la 24 decembrie, în ajunul Crăciunului, la un acord comercial după nouă luni de negocieri intense și cu doar o săptămână înainte de încheierea perioadei de tranziție post-Brexit, care implică încetarea aplicării normelor europene pe teritoriul britanic. Textul include 1.246 de pagini ale documentului comercial, precum şi acorduri privind energia nucleară, schimbul de informaţii secrete, energia nucleară civilă şi o serie de declaraţii comune. Acordul presupune că, începând cu data de 1 ianuarie 2021, când Regatul Unit părăseşte în sfârşit piaţa unică europeană şi uniunea vamală, nu vor fi impuse tarife asupra circulaţiei mărfurilor originare din UE sau Regatul Unit.

27 decembrie: Țările Uniunii Europene încep campania masivă de vaccinare împotriva COVID-19.

30 decembrie: Uniunea Europeană și China au ajuns la o înțelegere de principiu privind un acord de investiții, în ceea ce reprezintă ultimul rezultat notabil încheiat sub egida președinției germane a Consiliului Uniunii Europene, acesta fiind și unul dintre obiectivele majore pe care Angela Merkel și guvernul său le-au avut în timpul mandatului semestrial la cârma Consiliului. Potrivit înțelegerii convenite, acordul va crea un echilibru mai bun în relația comercială UE-China, iar Beijing-ul se angajează să permite accesul companiilor europene în mai multe sectoare cheie.

30 decembrie: Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și preşedintele Consiliului European, Charles Michel, au semnat miercuri cele trei tratate care vor reglementa începând de vineri, 1 ianuarie 2021, relaţiile dintre Uniunea Europeană şi Regatul Unit. Acordurile au fost semnate în aceeași zi, la Londra, și de prim-ministrul britanic Boris Johnson. Acordul post-Brexit, încheiat după patru ani și jumătate de la referendumul privind ieșirea Regatului Unit din UE, reprezintă prima înțelegere comercială și de securitate încheiată de Uniunea Europeană cu un stat care a decis să desprindă de proiectul european după o apartenență de 47 de ani, ca urmare a retragerii Marii Britanii din Uniune la 31 ianuarie 2020.

 

Autor: Robert Lupitu

Sursa: caleaeuropeana.ro