România este una dintre cele doar trei țări membre ale UE care nu au accesat resursele puse la dispoziție prin planul Comisiei Juncker de stimulare a investițiilor desi se confruntă cu o scădere a investițiilor.
Planul Juncker ar putea creşte produsul intern brut al României cu 0,95 puncte procentuale în primul an, în varianta pesimistă, şi cu 4,75 puncte în cea optimistă, se arată în studiul “Planul de investiţii al Comisiei Juncker şi potenţialul impact asupra economiei româneşti”, prezentat miercuri într-o conferinţă de presă a Institutului European din România (IER).
Dar România nu se numără printre cele 25 de state membre ale Uniunii Europene care au aprobate operaţiuni aferente Planului Juncker, potrivit unui mesaj al ministrului Finanţelor Publice, Anca Dragu, transmis în cadrul conferinței.
„Scenariul pesimist este bazat pe rata actuală de creştere a stocului de capital, de 1%. Din graficul cumulativ al funcţiei impuls-răspuns se observă că, într-un an, această rată ar duce la o creştere a PIB-ului de 0,95 puncte procentuale/an. Scenariul realist este bazat pe o creştere a stocului de capital cu 3 puncte procentuale. Acest aport ar conduce la susţinerea tendinţei actuale a economiei româneşti, deci la o creştere susţinută a PIB-ului de aproximativ 2,85-3 pp/an. De asemenea, prognozele puse la dispoziţie de Comisia Europeană pentru România prezintă o rată de creştere anuală pentru 2015 şi 2016 de aproximativ 2,7 şi 2,9 procente şi încorporează noul aport investiţional”, se arată în studiu, scrie Agerpres.
Potrivit acestuia, scenariul optimist este bazat pe o rată de creştere a stocului de capital de 5 procente. Această rată este egală cu cea din perioada boom-ului economic, înainte de apariţia crizei economice în România.
„În condiţiile unui grad ridicat de acceptare al proiectelor depuse pentru planul Juncker, creşterea de 5 pp a stocului de capital ar conduce la o rată de creştere a PIB-ului anual de 4,75 pp”, informează sursa citată.
Cine e de vină pentru interesul redus
Documentul reliefează faptul că mediul privat din România manifestă un interes redus pentru planul Juncker, reacţie cauzată de piaţa de capital din România.
„România se confruntă cu diminuarea investiţiilor, atât în sectorul public, cât şi în cel privat: formarea brută de capital fix, adică bunurile achiziţionate pentru a fi folosite în procesul de producţie, a scăzut în sectorul privat cu aproape 44% în anul 2009, faţă de anul 2008, şi cu peste 20% în sectorul public în aceeaşi perioadă. Mai mult, în anii 2013 şi 2014, investiţiile private îşi menţin scăderea anuală, iar în anul 2014 se diminuează şi investiţiile publice comparativ cu anul anterior. Îngrijorător este faptul că mediul privat din România manifestă un interes redus pentru planul Juncker. O astfel de lipsă de reacţie este cauzată, într-o bună măsură, de dezvoltarea scăzută a pieţei de capital din România, dar şi de lipsa de modalităţi prin care investitorii privaţi pot accesa fondurile puse la dispoziţie”, se arată în document.
Potrivit acestuia, România are nevoie de resursele puse la dispoziţie prin Fondul European de Investiţii Strategice (FEIS) pentru a acoperi decalajele semnificative de dezvoltare faţă de restul UE.
„De pildă, faţă de statele din UE învecinate, România ocupă ultimul loc la calitatea infrastructurii, sănătate şi educaţie primară, educaţie superioară şi formare profesională şi penultimul loc la dezvoltarea tehnologică, a afacerilor şi inovare”, menţionează sursa citată.
Planul de investiţii al Comisiei Juncker a fost lansat într-un moment critic al UE: reducerea semnificativă a investiţiilor, cu 15% în anul 2014 faţă de anul 2007, caracterizat de apetitul redus pentru risc, în lipsa investiţiilor private.
În acest context, scopul planului este de a mobiliza investiţii de până la 315 miliarde euro din surse publice şi private, pe baza garanţiei UE de 21 miliarde euro, pentru a contribui la relansarea economică şi la crearea de locuri de muncă prin sprijinirea investiţiilor în economia reală.
Planul de investiţii este structurat pe trei piloni, respectiv mobilizarea finanţării, susţinerea investiţiilor care au ca destinaţie economia reală şi îmbunătăţirea mediului investiţional.
„Sunt peste 220 de operaţiuni deja aprobate în cadrul Fondului European pentru Investiţii Strategice (FEIS) în 25 din cele 28 de state membre. România nu se află printre acestea, dar este important de ştiut că deja au fost angajate resurse totale de peste 11 miliarde euro. Acestea reprezintă împrumuturi, iar valoarea proiectelor şi investiţiilor mobilizate în total trece de 80 de miliarde de euro, reprezentând deja 26% din ţinta totală asumată în cadrul planului”, a spus Dragu, în mesajul transmis de Angela Carabaş, şef de serviciu pentru coordonarea cooperării financiare internaţionale în Ministerul Finanţelor Publice.
Potrivit acesteia, Ministerul Finanțelor, alături de celelalte instituţii, în colaborare cu Ministerul Afacerilor Externe, a fost implicat în negocierea regulamentului numărul 1017/2015 care oferă fundamentul juridic pentru acest plan.
Sursa: euroactiv.ro