Numeroase state membre din nord-vestul Uniunii Europene, în frunte cu Germania, și-au exprimat deja scepticismul cu privire la unul dintre elementele cheie ale planului de relansare economică pregătit de Comisia Europeană și care ar presupune o combinație de împrumuturi de pe piețele financiare și granturi care să finanțeze nevoile de recuperare ale țărilor europene cele mai afectate de pandemia de coronavirus, informează Politico Europe.
Președintele Ursula Von der Leyen a propus Comisiei să strângă bani de pe piețele financiare, folosind garanții care ar fi oferite de statele UE, ceea ce ar duce, totodată, la creșterea plafonului contribuțiilor acestora la bugetul UE. O mare parte din aceste fonduri ar putea fi canalizate spre țări din sudul Europei, cum ar fi Italia și Spania, care au fost lovite puternic de pandemie și care au un spațiu de manevră limitat din punct de vedere fiscal. Amintim că Italia are deja o datorie publică de cca. 134,8% din PIB raportat la anul 2019, iar deficitul bugetar ar putea ajunge în 2020 la 10% din PIB în condițiile în care Italia este nevoită să se împrumute pentru a face față consecințelor socio-economice ale crizei de coronavirus, potrivit informațiilor oficiale citate de Reuters.
Cancelarul german Angela Merkel s-a arătat dispusă ca Germania să-și mărească temporar contribuția la bugetul UE cu scopul exprimării solidarității europene, însă nu este clar dacă aportul contributorilor neți ar putea acoperi nevoia de finanțare a statelor celor mai greu lovite de pandemie.
Cu toate că Executivul European nu a prezentat încă o propunere formală privind Planul de Relansare economică post-criză, acest element central al planului nu este privit cu ochi buni de Germania, Austria, Finlanda, Olanda sau Suedia și amenință să readucă în prim-plan diviziunea Nord-Sud în ceea ce privește solidaritatea financiară în cadrul blocului european.
Potrivit Politico, șefa Comisiei a precizat că fondurile de recuperare, care, în opinia sa, ar trebui să genereze investiții de cel puțin 1000 miliarde de de euro, se vor baza pe un mix de subvenții și împrumuturi. Problema care se ridică, însă, ține de modul în care banii împrumutați de pe piețe ar fi rambursați dacă vor fi acordați țărilor în nevoie sub formă de subvenții.
Mai mult decât atât, ideea utilizării fondurilor împrumutate pentru subvenții a stârnit și îngrijorări legale în contextul în care Planul de Relansare economică ar fi garantat de bugetul pe șapte ani al UE. În conformitate cu tratatele UE, cheltuielile bugetului UE pe termen lung nu pot depăși resursele sale. Prin urmare, nici sugestiile unor oficiali de a acorda împrumuturi pe termen lung, care să fie rambursate în zeci de ani nu s-ar susține din punct de vedere legal, potrivit unui diplomat din Finlanda citat de Politico: „Nu este posibil; nu vom putea avea o mutualizare a datoriilor fără o modificare a Tratatelor care să prevadă o uniune fiscală profund integrată sub supraveghere democratică”.
La rândul lor, oficialii olandezi și suedezi citați de Politico au subliniat că poziția țărilor lor este de a respinge în principiu ideea unor împrumuturi care să finanțeze granturile necesare redresării economice ale unor state membre. De asemenea, aceștia au punctat faptul că aceste datorii ar trebui plătite la un moment dat, deoarece solidaritatea europeana „nu este o stradă cu un singur sens”.
De cealaltă parte, statele sudice, care se confruntă deja cu niveluri ridicate ale datoriei publice, ar dori să evite recursul la împrumuturi masive care să le finanțeze măsurile de redresare economică post-criză.
În orice caz, oficialii germani au subliniat că pentru Germania este mai degrabă important ca Executivul European să arate clar spre ce s-ar duce banii respectivi înainte de orice discuție despre modalitățile de a-i strânge și, ulterior, de a-i distribui, menționând că „Comisia Europeană pune carul înaintea boilor”.
Ursula von der Leyen urmează să prezinte o nouă propunere privind Cadrul Financiar Multianul 2021-2027 pe 6 mai, în conformitate cu mandatul primit de la liderii europeni joia trecută, pe 23 aprilie, iar propunerea ar trebui să cuprindă și un fond european de relansare economică post-criză provocată de coronavirus. Potrivit oficialilor europeni, valoarea financiară a acestei propuneri bugetare este preconizată a se ridica la 2 trilioane de euro (2.000 de miliarde).
Sursa:caleaeuropeana.ro