Membrii Parlamentului European se reunesc în perioada 23-26 octombrie la Strasbourg pentru o nouă sesiune plenară a legislativului european, în care agenda este dominată de votul în plenul al PE al proiectului de buget al Uniunii Europene pentru anul 2018, raport coordonat anul acesta în premieră de un eurodeputat român – Siegfried Mureșan (PMP, PPE) – , de adoptarea poziției Parlamentului privind directiva lucrătorilor detașați, de consolidarea controalelor de securitate la frontierele Europei sau de acordarea Premiului Saharov 2017 pentru libertatea gândirii.
În cadrul sesiunii plenare va avea loc și dezbaterea tradițională post-Consiliu European, summit ce a avut loc joi și vineri la Bruxelles și în care liderii UE au decis să amâne deschiderea unei faze a doua a negocierilor privind Brexit până la summitul din decembrie, cerând un progres mai concret privind drepturile cetățenilor și angajamentele financiare ale Marii Britanii.
Deputații europeni vor discuta, de asemenea, despre libertatea presei și protecția jurnaliștilor după asasinarea jurnalistei malteze Daphne Caruana Galizia, care investiga legăturile dintre o firmă malteză condusă de soția premierului Joseph Muscat și dosarul Panama Papers.
Bugetul UE: 160 de miliarde de euro pentru anul 2018. Care sunt prioritățile bugetare ale Uniunii?
Pe 25 octombrie, plenul Parlamentului European va vota poziția sa asupra proiectului de buget al UE pentru 2018, după ce Comisia pentru bugete a legislativului european a adoptat luna trecută propunerile negociatorului Siegfried Mureșan.
”Obiectivul meu ca negociator-șef al Parlamentului este ca cele trei mari priorități pe care mi le-am asumat – creșterea economică, locurile de muncă și siguranța cetățeanului – să primească mai mulți bani anul viitor. Proiectul de buget prezentat de Comisia Europeană, în valoare de 160 de miliarde de euro, este construit pe baza acestor priorități, însă Consiliul de Miniștri a propus tăieri bugetare de 1,7 miliarde de euro în domenii precum cercetarea, inovarea și infrastructura. Dacă aș fi fost de acord cu poziția Consiliului, am fi avut un buget care slăbește Uniunea Europeană. Prin pachetul de amendamente pe care l-am propus în urma negocierilor cu grupurile politice din Parlamentul European, am respins tăierile propuse de Consiliu și cerem creșterea alocărilor pentru investiții în locuri de muncă pentru tineri, cercetare, inovare și siguranță”, a declarat recent deputatul european Siegfried Mureșan.
”Concret, în ceea ce privește locurile de muncă, cerem alocarea a 600 de milioane de euro pentru programul «Inițiativa pentru Ocuparea Tinerilor» în 2018 și creșterea cu 50 de milioane de euro a alocărilor pentru tinerii fermieri. De asemenea, cerem creșterea cu 143 de milioane de euro a alocărilor pentru programe de cercetare, inovare și protecția mediului deoarece acestea ne asigură o dezvoltare sustenabilă. În privința siguranței la nivel european, este esențial să combatem criza refugiaților și să îmbunătățim securitatea internă. Prin urmare, cerem o creștere de circa 80 de milioane de euro a alocărilor pentru fondurile privind azilul, migrația, precum și pentru securitatea internă. Din acești bani, aproximativ 42 de milioane de euro sunt destinate agențiilor cu responsabilități în justiție și afaceri interne. Cred că acestea trebuie întărite pentru a asigura o mai bună coordonare a statelor membre și a combate mai eficient amenințările cu care ne confruntăm. Nu în ultimul rând, avem nevoie de stabilitate în vecinătatea Uniunii. De aceea, propunem creșterea cu 299 de milioane de euro a alocărilor pentru acțiunea externă a Uniunii Europene, care include creșterea sprijinului pentru statele din Vecinătatea sudică și estică, printre care Republica Moldova, Ucraina și Georgia”, a detaliat Mureșan.
După votul din plen de la sfârșitul lunii octombrie va începe procedura de conciliere bugetară a Parlamentului European cu Consiliul UE, iar la finalul lunii noiembrie Parlamentul și Consiliul vor adopta forma finală a bugetului UE pentru anul 2018.
Directiva privind detașarea lucrătorilor: Dintre cei peste 2 milioane de muncitori detașați doar 46.000 sunt români
Parlamentul European va decide săptămâna viitoare poziția sa asupra revizuirii directivei cu privire la lucrătorii detașați, în contextul unor discuții în cadrul Uniunii Europene privind necesitatea înăspririi regulilor europene. În timp ce Austria, Cehia și Slovacia au anunțat că fac front comun alături de Franța, Polonia a anunțat că se opune propunerilor de modificare a directivei întrucât ”nu este în interesul cetățenilor”.
”Parlamentul va fi gata să înceapă discuțiile cu guvernele UE cu privire la normele revizuite privind detașarea lucrătorilor, deoarece deputații europeni ar trebui să sprijine mandatul de negociere în plen. Normele modificate ar trebui să consacră principiul aceleiași remunerații pentru aceeași muncă în același loc, să asigure o concurență loială între companii și o mai bună protecție a lucrătorilor”, informează legislativul european.
Țările membre (Consiliul UE) își vor decide poziția pe 23 octombrie, în cadrul unei reuniuni a miniștrilor europeni ai muncii, găzduită de Luxemburg. Următoarea etapă va fi reprezentată de negocierile dintre Parlamentul European, Consiliul UE și Comisia Europeană asupra unui text final.
Directiva pentru muncitorii detaşaţi le permite companiilor europene să trimită angajaţi în alte state UE cu contracte prin care sunt nevoite să garanteze numai salariul minim din ţara gazdă.
În acest context, Calea Europeană, a analizat datele puse la dispoziție de Uniune Europeană, iar la nivelul Uniunii sunt 234,2 milioane de persoane angajate, dintre care numai 2,05 milioane de cetățeni sunt lucrători detașați (0.9%). Dintre aceștia, doar 46.871 sunt români. Aceștia lucrează în țări precum Germania (17.623), Spania (7.030), Italia (6.515) și Franța (6.751). (mai multe detalii aici)
Anterior, în cadrul unei vizite efectuate în România, comisarul european Marianne Thyssen, responsabil pentru ocuparea forței de muncă, afaceri sociale, competențe și mobilitatea forței de muncă, a declarat că din punct de vedere al Comisiei Europene nu ar mai trebui să existe “muncitori de clasa a doua”.
Consolidarea frontierelor externe: noul sistem de intrare/ ieșire Schengen
După ce la precedenta sesiune plenară, eurodeputații au votat în favoarea unei rezoluții pentru a acorda Bulgariei și României acces la Sistemul de informații Schengen privind vizele, membrii PE vor dezbate și vor vota la această plenară despre noul sistem de intrare / ieșire Schengen pentru consolidarea controalelor de securitate la frontierele Europei.
”Deputații europeni urmează să voteze introducerea unui sistem electronic de intrare / ieșire care să înlocuiască controalele manuale de pașapoarte la frontierele externe ale spațiului Schengen. Noul sistem va înregistra diverse date despre persoanele care sosesc din țări din afara UE, admise pentru o ședere scurtă de 90 de zile și vor împărtăși informațiile cu toate punctele de control la frontierele externe pentru a opri intrarea ilegală și pentru a urmări perioadele de depășire”, precizează Parlamentul European.
Recent, Comisia Europeană a adoptat pachetul pentru un spațiu Schengen mai puternic, în care Comisia a invitat, printre altele, Consiliul (statele membre) să ia decizia politică necesară pentru a ridica controalele de frontieră dintre România și Bulgaria și restul Uniunii Europene.
“Cu toate că normele existente privind reintroducerea temporară a controalelor la frontierele interne s-au dovedit suficiente în marea majoritate a cazurilor, termenele prevăzute de legislație pot să nu fie întotdeauna suficiente atunci când statele membre se confruntă cu amenințări grave, aflate în continuă evoluție, la adresa ordinii publice sau a securității interne. Prin urmare, Comisia propune ajustarea termenelor aplicabile în temeiul articolelor 25 și 27 din Codul frontierelor Schengen la o perioadă de până la un an (în loc de șase luni) și introducerea, în același timp, a unor garanții procedurale mai stricte, inclusiv a obligației statelor membre de a determina dacă unele măsuri alternative nu ar putea aborda mai eficient amenințarea identificată și de a prezenta o analiză detaliată a riscurilor”, a precizat Comisia Europeană la momentul prezentării pachetului.
În comunicarea Comisiei se precizează că statele membre vor putea să prelungească în mod excepțional efectuarea controalelor, dacă amenințarea nu a fost îndepărtată după o perioadă de un an și dacă, pentru a o îndepărta, au fost luate măsuri naționale excepționale proporționale în interiorul teritoriului național, cum ar fi instituirea unei stări de urgență. O astfel de prelungire ar necesita publicarea unei recomandări a Consiliului UE, care ar trebui să țină seama de avizul dat de Comisie, și ar fi strict limitată la perioade de 6 luni, cu posibilitatea unei prelungiri de cel mult trei ori, până la o perioadă maximă de doi ani.
Premiul Saharov: finaliștii sunt un cadru didactic din Guatemala, opoziția democratică din Venezuela și un jurnalist din Eritreea
Câștigătorul Premiului Saharov pentru libertatea de gândire din 2017 va fi decis, joi, de președintele Parlamentului Europeanși liderii grupurilor politice și va fi anunțat de către Antonio Tajani în plen.
Parlamentul European sprijină drepturile omului prin decernarea anuală a Premiului Saharov pentru libertatea de gândire, instituit în 1988. Premiul este acordat persoanelor care și-au adus o contribuție deosebită la lupta pentru drepturile omului în întreaga lume, atrăgând atenția asupra cazurilor de încălcare a drepturilor omului și sprijinind laureații în cauza lor.
Finaliștii ediției din acest an sunt Aura Lolita Chavez Ixcaquic, Opoziția democratică din Venezuela și Dawit Isaak.
Aura Lolita Chavez Ixcaquic, cunoscută sub numele de Lolita, este cadru didactic și apărătoare a drepturilor omului, membră a comunității indigene mayașe K’iche, din regiunea El Quiché din Guatemala. Lolita este unul dintre liderii Consiliului popoarelor K’iche, care luptă pentru apărarea vieții, a mamei-natură, a pământului și a teritoriului (CPK), o organizație ce reunește 87 de comunități indigene și înțelepții lor tradiționali, care militează pentru a-și apăra pământurile și resursele.
Opoziția democratică din Venezuela este reprezentată de Adunarea Națională (Julio Borges) și toți deținuții politici identificați de Foro Penal Venezolano, și anume Leopoldo López, Antonio Ledezma, Daniel Ceballos, Yon Goicoechea, Lorent Saleh, Alfredo Ramos și Andrea González.
Dawit Isaak este un jurnalist și prizonier de conștiință din Eritreea, care a devenit un simbol internațional al luptei pentru libertatea presei într-o țară unde situația drepturilor omului este printre cele mai grave din lume. Timp de opt ani la rând, clasamentul mondial al libertății presei întocmit de organizația Reporteri fără Frontiere plasează Eritreea pe ultimul loc între țările evaluate.
Sesiunea plenară a Parlamentului European din perioada 23-26 octombrie va fi urmată de alte două sesiuni pentru acest an, câte una în luna noiembrie și în luna decembrie.
Sursa> caleaeuropeana.ro