Guvernele țărilor membre ale UE, reunite în cadrul Consiliului UE, ar trebui să decidă rapid dacă Polonia riscă să încalce în mod grav valorile UE și, dacă este cazul, să propună măsuri de remediere, arată o moțiune pe care au adoptat-o deputații europeni reuniți în cadrul Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne (LIBE) din Parlamentul European.
Comisia LIBE a votat luni o moțiune privind o rezoluție a legislativului european în privința situației statului de drept din Polonia ca urmare a deciziei Comisiei Europene de a activa articolul 7 din cadrul Tratatului Uniunii Europene privind existența unui risc de încălcare a valorilor fundamentale ale UE.
În decizia adoptată cu 33 de voturi pentru și 9 împotrivă, Comisia pentru libertăți civile susține decizia Comisiei Europene de a propune activarea articolului 7 alineatul (1) din Tratatul UE privind riscul clar de încălcare gravă a valorilor UE și a solicitat Poloniei să abordeze această problemă.
Documentul arată că ”deputații europeni invită Consiliul de Miniștri al UE să acționeze rapid în conformitate cu dispozițiile prevăzute la articolul 7 alineatul (1) și solicită ca Parlamentul să fie pe deplin informat cu privire la progresele înregistrate și la acțiunile întreprinse la fiecare etapă a procedurii”.
În rezoluția plenară din 15 noiembrie 2017, Parlamentul a spus că situația din Polonia reprezintă un “risc clar pentru o încălcare gravă” a valorilor UE, inclusiv a statului de drept. Preocupările deputaților europeni s-au axat pe separarea puterilor, independența justiției și drepturile fundamentale.
Rezoluția votată în Comisia LIBE va fi supusă la vot întregului Parlament într-o sesiune viitoare. În urma propunerii Comisiei, orice decizie luată de guvernele UE cu privire la existența unui risc clar de încălcare gravă a valorilor UE de către Polonia ar trebui să fie aprobată de Parlamentul European pentru a intra în vigoare.
Legislativul european urmează să adoptă o rezoluție în condițiile în care Comisia Europeană a dispus pe 20 decembrie anul trecut activarea articolului 7 din Tratatul UE cu referire la paragraful 1.
Articolul cu pricina, care putea fi activat de o treime din statele membre, de Parlament sau de Comisie, este denumit în media și ”opțiunea nucleară”, întrucât el prevede ca sancțiune, în ultimă instanță, pierderea dreptului de vot în Consiliul UE de către statul în cauză. În contextul activării articolului 7, paragraful 1, Polonia dispune de trei luni pentru a opera modificări asupra măsurilor care au dus la punerea în aplicare a acestui articol și pentru a preveni o avansare a procedurilor acestuia.
FOTO: Wikimedia Commons
Polonia nu se teme de ”opțiunea nucleară”
O schimbare de optică la vârful puterii de la Varșovia este improbabilă în condițiile în care cei mai puternici lideri polonezi – președintele țării și cel al partidului de guvernământ – și-au păstrat poziții ferme în raport cu instituțiile UE, în pofida activării ”opțiunii nucleare”.
În cadrul unu discurs susținut la Forumul Economic Mondial de la Davos, președintele Andrzej Duda a acuzat Comisia Europeană de ”poziție părtinitoare” și ”lipsită de obiectivitate în evaluare” privind reformele judiciare din statul său. Ulterior, liderul partidului Lege și Justiție, Jaroslaw Kaczynski, a anunțat că Polonia nu va face nicio concesie în disputa sa cu Uniunea Europeană în legătură cu reformele controversate din sistemul judecătoresc.
De când a preluat puterea în Polonia, cu aproape doi ani în urmă, partidul conservator Lege și Justiție (PiS) a adus în discuție o serie de propuneri controversate în domeniul justiției. Criticii vorbesc despre un adevărat asalt prin care se încearcă trecerea sistemului judiciar sub tutela Parlamentului. Unul dintre cele mai contestate proiecte prevede schimbarea a aproape tuturor judecătorilor Curții Supreme, dar și a felului în care aceștia sunt numiți.
Articolul 7 – conținut integral
FOTO: European Commission
(1) La propunerea motivată a unei treimi din statele membre, a Parlamentului European sau a Comisiei Europene şi cu aprobarea Parlamentului European, Consiliul, hotărând cu o majoritate de patru cincimi din membrii săi, poate să constate existenţa unui risc clar de încălcare gravă a valorilor prevăzute la articolul 2*, de către un stat membru. Înainte de a proceda la această constatare, Consiliul audiază statul membru în cauză şi îi poate adresa recomandări, hotărând după aceeaşi procedură.
Consiliul verifică cu regularitate dacă motivele care au condus la această constatare rămân valabile.
(2) Consiliul European, hotărând în unanimitate la propunerea unei treimi din statele membre sau a Comisiei Europene şi cu aprobarea Parlamentului European, poate să constate existenţa unei încălcări grave şi persistente a valorilor prevăzute la articolul 2*, de către un stat membru, după ce a invitat acel stat membru să-şi prezinte observaţiile.
(3) În cazul în care a fost făcută constatarea menţionată la alineatul (2), Consiliul, hotărând cu majoritate calificată, poate decide să suspende anumite drepturi care îi revin statului membru în cauză în urma aplicării tratatelor, inclusiv dreptul de vot în Consiliu al reprezentantului guvernului acelui stat membru. Procedând în acest fel, Consiliul ţine seama de eventualele consecinţe ale unei astfel de suspendări asupra drepturilor şi obligaţiilor persoanelor fizice şi juridice.
Obligatiile care îi revin statului membru în cauză în temeiul tratatelor rămân obligatorii în orice situaţie pentru statul membru respectiv
(4) Consiliul, hotărând cu majoritate calificată, poate decide ulterior să modifice sau să revoce măsurile luate în temeiul alineatului (3), ca răspuns la modificarea situaţiei care l-a determinat să impună măsurile respective.
(5) Modalităţile de vot care, în înţelesul prezentului articol, se aplică Parlamentului European, Consiliului European şi Consiliului sunt prevăzute la articolul 354 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene.
Valorile cuprinse la articolul 2 sunt exprimate astfel: ”Uniunea se întemeiază pe valorile respectării demnităţii umane, libertăţii, democraţiei, egalităţii, statului de drept, precum şi pe respectarea drepturilor omului, inclusiv a drepturilor persoanelor care aparţin minorităţilor. Aceste valori sunt comune statelor membre într-o societate caracterizată prin pluralism, nediscriminare, toleranţă, justiţie, solidaritate şi egalitate între femei şi bărbaţi”.
Sursa: caleaeuropeana.ro