Vineri seara, armata turcă a încercat o tentativă de lovitură de stat împotriva regimului Erdogan. În Ankara și Istanbul străzile, spațiile aeriene și instituțiile publice au fost împânzite de militari, tancuri, aeronave, focuri de armă și civili.
Traficul pe podurile Bosfor și Fatih Sultan Mehmet au fost oprite. Aeroportul Ataturk din Istanbul și Parlamentul au fost înconjurate de tancuri. Elicoptere și avioane au survolat principalele orașe și au deschis focuri. Şeful Statului Major Interarme a fost luat ostatic, la fel și reporterii televiziunii publice, care a fost ocupată de militari. Au avut loc mai multe explozii, printre care în Parlament și în sediul televiziunii, dar și pe stradă.
Armata anunța preluarea puterii și impunerea legii marțiale, în timp ce promitea o nouă Constituție.
În tot acest timp, informațiile despre președintele Erdogan erau incerte. A fost luată în calcul posibilitatea să fie în concediu la Bodrum, însă se anunța și că urmează să iasă la declarații.
În final, Erdogan a intervenit, în direct, la CNN Turk, prin Facetime, pentru că toate celelalte rețete erau blocate. Președintele le-a cerut turcilor să iasă în stradă pentru a apăra democrația, asigurându-i că este încă șeful statului. Erdogan se afla într-un avion care nu a fost lăsat să aterizeze la Istanbul, așadar încerca să primească azil în Germania. Abia în cursul nopții a aterizat la Istanbul, unde a fost întâmpinat de o mulțime de suporteri, dar luptele erau departe de a se termina în Ankara.
Oamenii au ieșit în stradă. Aproape 300 dintre ei au murit, în timp ce peste 1.400 au fost răniți. Lor, președintele le-a promis că vinovații vor plăti și că va lua în calcul chiar pedeapsa cu moartea.
Cine este vinovat?
Erdogan i-a acuzat rapid pe ofițerii militari cu un rang scăzut, care s-au răzvrătit împotriva superiorilor lor.
Mai târziu, el a arătat cu degetul peste Atlantic, spre Pennsylvania, care este casa marelui său rival: Fethullah Gulen, un cleric singuratic care conduce o mișcare populară numită Hizmet.
Imamul în vârstă de 75 de ani a intrat în exil auto-impus când s-a mutat din Turcia în Statele Unite în 1999, pentru a urma un tratament medical, dar s-a stabilit în Saylorsburg, Pennsylvania. Exilul a fost generat de nemulţumirile privind politicile promovate de conducerea ţării din perioada respectivă.
Gulen conduce o reţea mondială de şcoli, organizaţii nonguvernamentale şi întreprinderi, sub denumirea Hizmet.
“Fac apel la Statele Unite și președintele Barack Obama. Stimate domnule președinte, ți-am mai spus asta. Ori îl arestezi, ori îl trimiți pe Fethullah Gulen înapoi în Turcia. N-ai ascultat. Îți spun din nou, după ce a avut loc această încercare de lovitură de stat. Extrădează-l pe acest om din Pennsylvania în Turcia! Daca suntem parteneri strategici sau parteneri modeli, fă ceea ce este necesar”, i-a transmis Erdogan lui Obama.
Cine este Fethullah Gulen, omul blamat pentru lovitura de stat?
Fethullah Gulen a fost unul dintre aliaţii lui Recep Erdogan. Acesta l-a ajutat actualul președinte să-şi consolideze puterea, dar plecarea în State a dus la deteriorarea relaţiilor dintre cei doi.
În 2013, imamul a fost declarat “inamicul public numărul 1” al regimului Erdogan, totul, după un scandal de corupţie, în care au fost implicaţi mai mulţi apropiaţi ai preşedintelui Turciei.
Atunci, acesta l-a acuzat pe Fethullah Gulen că “a înfiinţat un stat paralel, menit să-l răstoarne de la putere”. În primăvara acestui an, președintele l-a acuzat pe Gulen de conspiraţie pentru a-l răsturna de la putere.
Poate fi Gulen în spatele loviturii de stat?
Organizaţia lui Gulen, mișcarea religoasă Hizmet, care derivă din islamul sunnit și a fost desemnată oficial organizaţie teroristă, e bănuită acum că ar fi în spatele tentativei de lovitură de stat.
Fethullah Gulen a negat categoric că ar fi jucat vreun rol în această lovitură de stat, pe care o condamnă “în cei mai puternici termeni”.
Totuși, șeful diplomaţiei americane, John Kerry, spune că autorităţile americane vor analiza o posibilă cerere de extrădare a lui Fethullah Gulen, dacă guvernul Turciei va prezinta o dovadă solidă a implicării acestuia în tentativa de lovitură de stat.
De ce?
Unii analiști spun ca o epurare făcută de oficialii militari de rang înalt, loiali lui Gulen, era așteptată să aibă loc luna viitoare.
Erdogan și-a făcut mulți dușmani, inclusiv printre guleniștii care i-au fost aliații pentru cea mai mare parte mandatului său când a servit ca prim-ministru. De fapt, chiar cu ajutorul guleniștilor a fost Erdogan capabil să efectueze o epurare militară anterioare, care a vizat generali și ofițeri seculariști.
Dar, după relație dintre Erdogan și guleniști a început să devină ostilă odată cu încercarea guvernului de a închide centrele educaționale guleniste și după ce aceștia i-au acuzat pe oficialii din administrație de luare de mită. Guvernul îi consideră acum pe guleniști o organizație teroristă, iar pe parcursul anului trecut, rândurile de poliție au fost curățate de ofițerii adepți organizației.
De ce nu a funcționat lovitura de stat?
Pentru o țară care a experimentat patru lovituri de stat și trei tentative, multă lume ar spune că această încercare a fost neglijentă și dezorganizată. Erdogan nu s-a dat înapoi în fața militarilor, la fel cum au făcut cele mai multe administrații. De fapt, atunci când armata a respins alegerea sa ca președinte, Erdogan a ordonat un referendum și a câștigat.
În timp ce militarii au reușit să preia televiziunea de stat, celelalte canale de știri încă transmiteau. Piesa de rezistență a lui Erdogan a fost Facetime, prin intermediul căruia le-a solicitat susținătorilor săi să inunde străzile din Turcia, anulând astfel declararea legii marțiale și starea de asediu. Ceea ce au și făcut susținătorii. De fapt, oficialii din Turcia încă fac apel la oameni să rămână pe străzi și în piețe, ca măsură de protecție împotriva oricăror alte încercări.
Este Erdogan încă vrut la putere?
Erdogan este iubit și adorat de o jumătate din țară. Cealaltă jumătate îl detestă.
Propunerea președintelui a fost un succes, pentru că a adunat mulțimi mari de susținători care au ieșit în stradă în orașele din țară și, în unele cazuri, s-au confruntat cu soldații care efectuau lovitura de stat.
Încă un semn de cât de puțin sprijin public au avut complotiștii este acelă că, chiar și cei mai înrăiți critici ai lui Erdogan au condamnat tentativa, inclusiv toate cele trei partide principale din opoziție.
Când vine vorba de popularitatea lui Erdogan, susținătorii săi cei mai înfocați declară că sunt dispuși și să își dea viața pentru el. Erdogan este deosebit de popular în rândul femeilor musulmane mai sărace, mai evlavioase, care poartă văl, și printre oamenii de afaceri musulmani au au devenit de curând prosperi. În timp ce liderii opoziției și partidele tind să se limiteze la nivel regional, Erdogan are susținători și în orașele mari, dar și în cele mici, precum și în zonele rurale din Turcia.
Ce se va întâmpla cu Turcia?
Turcia se află acum sub și mai multă incertitudine. Cu Erdogan ieșit victorios din cea mai mare provocare cu care un politician turc se poate confrunta, el este într-o poziție și mai bună pentru a-și consolida puterea.
El a fost întotdeaun deschis cu privire la ambițiile sale, dar întotdeauna existau obstacole și provocări. Acum, odată cu toate demiterile și concedierile, există îngrijorări cu privire la faptul că încă nu este sigur dacă Erdogan îi are în vedere doar pe autorii efectivi ai loviturii de stat sau va transforma această oportunitate într-o vânătoare împotriva oricui se va opune președintelui.
Erdogan ia în calcul și reinstituiriea pedepsei cu moarte, cu riscul de a-și spulbera orice șanse de a mai intra în UE. Până acum, s-a descotorosit de mai mult de 2.700 de judecători și procurori, peste 3.000 de soldați au fost reținuți, peste 8.000 de polițisti și zeci de guvernatori au fost concediați.
Sursa: euroactiv.ro