Politica externă a Republicii Moldova în următorii ani ar trebui să contribuie la protejarea și promovarea intereselor cetățenilor săi
Interviu cu Cristina Gherasimov, consilieră pe politică externă a președintei Maia Sandu
Vizitele recente ale președintei Maia Sandu în mai multe capitale europene au relansat relațiile Republicii Moldova cu vecinii și partenerii tradiționali ai Chișinăului în ceea ce privește aspirațiile sale europene. Jurnaliștii care realizează buletinul de politică externă al fundației Friedrich Ebert și al Asociației pentru Politică Externă din Moldova (APE) au stat de vorbă cu consiliera prezidențială pe probleme de politică externă, Cristina Gherasimov, care le-a oferit o serie de detalii interesante despre semnificația recentelor întrevederi ale președintei Maia Sandu cu omologii săi din Ucraina, Uniunea Europeană și Franța. Care au fost mizele și cele mai importante aspecte ale acestor întâlniri aflați din interviul care urmează:
Dacă ar fi să numim cinci priorități de politică externă a Republicii Moldova care ar fi în viziunea Dvs. acestea și de ce anume?
Republica Moldova, pe parcursul ultimilor cinci ani, și-a făcut o defavoare procesului său de dezvoltare prin înghețarea relațiilor cu principalii săi parteneri externi de dezvoltare. Cazurile de corupție la cel mai înalt nivel și lipsa de voință de care au dat dovadă autoritățile de la Chișinău în investigarea acestor cazuri au făcut ca comunitatea internațională să nu mai vadă Moldova ca țară deschisă reformelor și interesată în a progresa. A fost percepută ca o țară care a ales calea stagnării și nu cea a progresului. Pe acest motiv, Moldova practic a dispărut de pe agenda europeană.
În acest context de izolare și înghetare a relațiilor cu partenerii strategici și de dezvoltare cu care Republica Moldova a încheiat anul 2020, plus pandemia care ne va costa scump și în 2021 atât in vieți omenești, cât și în termeni de impact economic și social, obiectivul major al politicii externe moldovenești pe următorii ani este promovarea unei politici active și consecvente care să ne ajute să protejăm și să promovăm interesele cetățenilor noștri.
Acțiunile autorităților pe plan extern, în această privință, trebuie să ne ajute să redresăm efectele crizei pandemice, să relansăm economia prin atragerea investițiilor străine și promovarea exporturilor, și să dezvoltăm un climat cât mai favorabil regional, în special cu vecinii noștri direcți, care să ne permită să ne concentrăm la maxim eforturile pe transformări interne durabile și sustenabile. Pentru aceasta e nevoie, în primul rând, să începem cu îmbunătățirea relațiilor cu vecinii noștri, dezghețarea și aprofundarea dialogului politic cu partenerii de dezvoltare pe bază de încredere și respect reciproc, interese comune, cooperare și comunicare transparentă.
Asemenea obiective pot fi realizate doar dacă Republica Moldova va da dovadă pe intern de consecvență și voință politică de a realiza acele viziuni pentru țară despre care le vorbim partenerilor noștri externi.
Relația complexă Chișinău-Kiev
A urmat apoi vizita doamnei Sandu la Kiev. De ce a fost atât de complicată relația cu Kievul în toți acești ani și cu ce impresie ați rămas după vizita oficială de la Kiev? Ce aspecte anume s-au dezghețat în această relație și care sunt planurile de viitor pe această dimensiune?
Pe parcursul acestor aproape 30 de ani de independență, relația noastră cu Kievul a fost și rămâne una complicată. Avem multiple subiecte sensibile care necesită voință politică și bunavoință de ambele parți pentru a putea fi soluționate de comun acord. Discuțiile și negocierile complicate, de regulă, nu sunt prioritizate de autorități dacă aceste ingrediente nu există.
Ne aflăm într-o etapă politică când există atât la Chișinău, cât și la Kiev, interes și voință de a aborda nu doar dosarele complicate, dar și de a coopera pe proiecte concrete care să ne permită să explorăm în comun noile oportunități pe care ni le oferă aspirațiile de integrare europeană.
Vizita la Kiev care a fost întreprinsă în prima jumătate a lunii ianuarie este un prim pas în acest sens. Președintele Zelenski și echipa sa au dat dovadă nu doar de deschidere pentru discuții și negocieri, dar și de dorința de a construi noi poduri între țările noastre, atât la direct, cât și la figurat. Acele ingrediente pe care le menționasem anterior – voința politică și bunavoință. Au fost abordate multe subiecte de importanță strategică ce țin de agenda bilaterală, securitatea regională, cât și integrarea europeană. S-a convenit să fie continuat dialogul politic pe aceste teme la nivel de guvern și parlament, cât și la nivel de presedinți în cadrul unui Consiliu nou format. Aceste prime discuții la nivel de șefi de state, sperăm noi, au pus bazele unei cooperări constructive, bazată pe încredere reciprocă, și de durată.
Pe viitor, dacă această voință politică la nivel de șefi de state va continua să fie susținută și la nivel de parlamente și guverne, noul parteneriat strategic ar putea fi orientat spre consolidarea cooperării în domeniile comercial-economic, protecției mediului, energiei, interconectării infrastructurii de transport, combaterii crimelor transfrontaliere, și consolidării securității regionale. Regiunea în care ne aflăm se află în multiple crize, care la fel, prezintă și multe oportunități. Doar prin eforturi comune cu vecinii noștri putem reuși să consolidăm stabilitatea și securitatea acestei regiuni care să ne permită atât să ne axăm pe modernizarea societăților și economiilor noastre, cât și să facem față provocărilor și amenințărilor existente.
Am dori să ne dați, vă rugăm, și câteva detalii despre componența noului Consiliu de pe lângă cele două președinții. Care va fi componența sa, cât de frecvent se va întruni și care ar fi, în mare, rolul acestuia?
Încă nu s-a convenit asupra cadrului legal al acestui Consiliu, dar se discută ca fiecare parte să includă până la șase membri care să fie numiți de președinți în funcție de subiectele propuse spre examinare la ședintele Consiliului. La fel, se discută ca ședintele Consiliului să fie convocate cel puțin o dată pe an, alternativ în Ucraina și Republica Moldova. Rolul Consiliului va fi de a da direcție strategică relațiilor între Ucraina și Republica Moldova, de a desfăşura consultări pe probleme de relații bilaterale și probleme regionale de interes reciproc, cât și de a monitoriza implementarea înțelegerilor la care s-a ajuns.
Și înainte de vizită și după, la Chișinău și nu numai, au fost comentate intens planurile energetice ale Kievului pe Nistru și posibilul impact negativ asupra mediului pentru Republica Moldova. Cum au decurs discuțiile pe acest subiect și ce s-a convenit? Ar putea cere Republica Moldova expertizarea/ medierea UE pe acest subiect sau problema poate fi abordată doar la nivel bilateral?
Acest subiect a fost într-adevăr discutat la Kiev. Am confirmat disponibilitatea noastră pentru o discuție amplă asupra tuturor problemelor ce țin de funcționarea complexului hidroenergetic de pe Nistru. Aceasta face parte din acele subiecte sensibile despre care am menționat anterior. În acest context, desigur că a fost abordată necesitatea dezvoltării unor eforturi coordonate pentru protejarea ecologiei bazinului râului Nistru. Beneficiile economice pentru Ucraina care ar fi generate de creșterea capacității existente sau construirea de centrale hidroelectrice noi pe Nistru chiar dacă sunt de înțeles, nu trebuie în niciun caz să prevaleze asupra componentei de mediu întrucât prea mulți cetățeni de pe ambele maluri ale râului depind de menținerea și protejarea unui ecosistem sănătos al râului.
Chiar dacă există o comisie bilaterală pentru protecția și utilizarea durabilă a râului Nistru, partea moldovenească a propus să fie reconsiderat un nou apel comun către partenerii europeni precum cel din 2018, când ne-am adresat deja o dată, în comun, Comisiei Europene la nivelul prim-miniștrilor. Kievul și-a exprimat deschiderea față de această abordare. În cadrul vizitei la Bruxelles, am discutat posibilitatea ca UE să ne ofere expertiză pentru a organiza o evaluare de impact asupra mediului în bazinul râului Nistru.
„Asistența pe care o primim de la Bruxelles depinde de eforturile depuse pe plan intern”
Cum caracterizați vizita recentă de la Bruxelles? Există promisiuni de deblocare a unor fonduri pentru Republica Moldova, chiar și în condițiile în care Republica Moldova nu are un Guvern înclinat spre reforme? Cum văd situația cei de la Bruxelles și cum va continua ajutorul pentru Chișinăul într-un astfel de context?
Deschiderea de care a beneficiat Republica Moldova prin vizita efectuată la Bruxelles de doamna Președinte Sandu vorbește despre susținerea pe care o are țara noastră pentru parcursul nostru european atunci când suntem gata să ne ținem de implementarea reformelor asumate în cadrul Acordului de Asociere.
Această vizită a fost una importantă și pentru ca în această perioada, la Bruxelles se discută asistența care va fi oferită țărilor Parteneriatului Estic, inclusiv Republicii Moldova, pentru următorii șapte ani. Din această privință, discuțiile de la Bruxelles au fost necesare pentru a asigura mărirea anvelopei financiare pentru țara noastra nu doar pentru 2021, dar și pentru următorii ani.
Deseori noi suntem obișnuiți să măsurăm impactul vizitelor în donații concrete și imediate- „Cu ce v-ați intors? Ce ați adus?” Trebuie să ne debarasăm de această mentalitate. În special dacă ne aducem aminte cât de mult au regresat relațiile noastre cu Bruxelles-ul în ultimii ani. Relațiile strategice necesită eforturi consecvente, discuții și negocieri care să ducă la decizii asumate și activități implementate, nu doar declarate sau scrise pe hârtie. Doar așa se crează relații cu adevarat bazate pe încredere care ar putea genera asistență pe viitor în beneficiul exclusiv al cetățenilor chiar și atunci când avem guverne care nu sunt dispuse să efectueze reforme complicate.
Este cert faptul că dacă nu vom realiza reformele pe care ni le-am asumat, nu ne putem aștepta la noi debursări și nici la noi instrumente de finanțare, nici pe termen scurt, nici pe termen lung. Uniunea Europeană nu este un bancomat de unde scoatem bani de fiecare dată când avem nevoie. Aici asistența chiar depinde doar de eforturile noastre pe intern și voința de care vom da dovada în urmatoarele luni.
Asistența oferită într-un interval de timp foarte scurt, în vara-toamna anului 2019, după învestirea Guvernului Sandu, mi se pare un exemplu care demonstrează clar că atunci când există voință politică și eforturi clare din partea noastră, ușile Uniunii Europene sunt larg deschise pentru a ne oferi sprijinul de care avem nevoie.
Importanța sprijinului de la Paris
Cum ați caracteriza vizita din Franța a doamnei Sandu? Care au fost principalele puncte de pe agenda bilaterală și ce s-a obținut concret în urma acestei vizite?
Este o vizită importantă din câteva perspective. În primul rând, aceasta a venit la inițiativa președinției franceze. Înseamnă foarte mult pentru țara noastră în contextul în care ultima întrevedere la nivel de președinți a avut loc în 1998, la Chișinău. Această invitație reprezintă un semn de susținere fermă oferit doamnei Președinte Sandu de către Franța în eforturile sale ca reformele democratice în Republica Moldova să reușească.
În al doilea rand, Franța, în calitatea sa de unul dintre cele mai influente state din Uniunea Europeană, joacă un rol decisiv în evoluția politicii Uniunii Europene față de Republica Moldova și asistența care este oferită de la Bruxelles. Susținerea Franței, în acest context, anume când se decid alocările financiare pentru următorii ani, pentru regiune și pentru Republica Moldova inclusiv, este una foarte importantă.
Pe agenda bilaterală au fost discutate numeroase subiecte, inclusiv inițierea negocierilor în vederea semnării unui acord de securitate socială pentru cetățenii noștri, posibilitatea facilitării procesului de conversiune a permiselor de conducere pentru moldovenii stabiliți în Franța, finalizarea negocierilor privind evitarea dublei impuneri, cooperare mai strânsă în procesul de fortificare a claselor bilingve în învățământul profesional tehnic dual, cât și în domeniile protejării și restaurării monumentelor istorice. Totodată, a fost discutată susținerea pe care o poate oferi Franța în procesul consolidării actului de bună guvernanță, precum si modalitățile prin care aceasta ne-ar putea susține în consolidarea statalității și a independenței țării noastre.
În termeni concreți, a fost decisă includerea Republicii Moldova în lista țărilor eligibile pentru asistența Agenției Franceze pentru Dezvoltare ceea ce înseamnă, spre exemplu, proiecte de infrastructură la nivel național în beneficiul cetățenilor. De asemenea, autoritățile franceze s-au angajat să sporească resursele financiare în procesul de fortificare a claselor bilingve și celor alocate Alianței Franceze din Moldova. S-a convenit și oferirea asistenței pentru proiecte de colaborare pe termen mediu care urmează a fi definitivate în următoarele săptămâni.
Să ne așteptăm în viitorul apropiat și la o vizită în Germania a doamnei președinte Maia Sandu, acolo unde, știm bine, este foarte bine privită?
Germania este un partener de dezvoltare foarte important pentru țara noastră. Este un stat membru UE care ne-a susținut și continuă să ne susțină, nu în ultimul rând pentru că și noi am investit timp în cultivarea acestor relații bune de cooperare și prietenie. Dacă vom primi o invitație de a vizita Berlinul, pot doar presupune că doamna Președinte Sandu va accepta.
Nevoia de consens politic pe intern
Cât de imperios necesară este declanșarea alegerilor anticipate și apoi formarea unei majorități care să susțină reformele pro-europene?
Existența unui consens național privind reformele pro-europene este în primul rând important pentru noi, pentru procesul de dezvoltare și modernizare al țării noastre. Printr-o astfel de prismă trebuie să privim necesitatea alinierii coordonate a eforturilor executivului si legislativului, și nu doar prin prisma necesității îmbunătățirii relațiilor cu partenerii occidentali.
În același timp, poți avea un guvern-președinte-parlament aliniat și să nu reusești multe în beneficiul cetățenilor, dacă interesele unei astfel de coaliții sunt altele decât cele naționale. La fel, poți avea forțe politice în proces de coabitare și să reusești foarte multe, așa cum ne arată experiența altor state unde forțe de ideologie politică diferită fac alianțe pentru a promova interesele statului și ale cetățenilor. De ce avem cu adevărat nevoie este să prioritizăm o agendă de dezvoltare pentru țară și nu pentru buzunare private. Dacă anume un asemenea deziderat ar ghida elita politică din parlament astăzi, s-ar putea realiza multe, cred, și cu actuala componență.
SURSA: anticoruptie.md