Șeful Misiunii OSCE la Chișinău, Claus Neukirch, a acordat un interviu buletinului de politică internă și externă realizat de Asociația pentru Politică Externă (APE) și Fundația Friedrich Ebert (FES) în care a vorbit pe larg despre cum s-a suprapus criza medicală cauzată de pandemia de coronavirus pe înghețul existent în dosarul transnistrean și care ar fi soluțiile de deblocare a acestei noi distanțări dintre Chișinău și Tiraspol.
Claus Neukirch este diplomat de carieră și are peste 20 de ani de experiență profesională în cadrul OSCE. O parte importantă a experienței sale în cadrul organizației este legată de Republica Moldova, unde a activat anterior în calitate de șef adjunct al Misiunii OSCE în Republica Moldova (2008-2011), purtător de cuvânt al misiunii (2003-2008) și responsabil de dimensiunea umană (1996-1997).
Din septembrie 2018, Claus Neukirch este șeful misiunii OSCE în Republica Moldova. Datorită experienței sale bogate în țara noastră, domnul Neukirch are o înțelegere bună a problemelor țării, în special a diferendului transnistrean.
Am discutat cu dl Neukirch despre situația actuală a problemei transnistrene și despre principalele provocări ale procesului de soluționare transnistreană, precum și despre vizita recentă în Moldova a președintei în exercițiu a OSCE și a Ministrei afacerilor externe a Suediei, Ann Linde. Domnul Claus Neukirch a subliniat în interviul nostru că OSCE are o deschidere maximă pentru a ajuta la soluționare conflictului, cu toate acestea, pentru a ajunge la un consens, este nevoie de voință politică atât din partea Chișinăului, cât și din cea a Tiraspolului.
Despre perspectiva domnului Neukirch asupra situației transnistrene, vă invităm să citiți in interviul ce urmează:
Pe 2 martie marcăm 29 de ani de la izbucnirea conflictului armat de pe râul Nistru. Cu toate acestea, Chișinău și Tiraspol sunt încă departe de o soluție politică. Care sunt cauzele, după părerea dvs ?
În primul rând, vă mulțumesc că mi-ați oferit posibilitatea acestui interviu. Apreciez cu adevărat Fundația Friedrich Ebert și este o plăcere să contribui la acest buletin informativ.
Problema transnistreană nu este singura problemă pe care o avem în lume, unde soluțiile sunt înghețate. Nu aș spune că acesta este un conflict înghețat, avem însă o soluție înghețată. Am putea intra în detalii și analiza motivele acestei situații, dar prefer să lăsăm acestea pe seama politologilor și altora.
Din perspectiva noastră, așteptăm cu nerăbdare să găsim calea spre o soluție politică. Sincer vorbind, în acest stadiu, ne aflăm la începutul acestei călătorii.
Încercăm să creăm condiții prealabile pentru a trece la discuții politice cu privire la soluționarea finală a problemei transnistrene, care va consolida independența și integritatea teritorială a Republicii Moldova și ar asigura un statut special pentru Transnistria în cadrul frontierelor recunoscute la nivel internațional ale Republicii Moldova – un statut care, în același timp, să țină cont de drepturile omului, drepturile politice și socio-economice ale populației din Transnistria.
Vizită importantă pe ambele maluri ale râului Nistru
Actuala președintă în exercițiu a OSCE, ministra afacerilor externe a Suediei, Ann Linde, a discutat recent în timpul vizitei sale în Republica Moldova cu reprezentanții Chișinăului și Tiraspolului. Ați putea, vă rog, să numiți principalele subiecte de pe agenda doamnei Linde, în special promisiunile de soluționare care au fost făcute pe teme sensibile.
Am avut o vizită timpurie anul acesta a președintei în exercițiu, o situație similară cu vizita din 2019 a președintelui în exercițiu al OSCE și ministrului afacerilor externe și europene al Slovaciei, Miroslav Lajčák. Cred că această vizită este, în primul rând, o șansă pentru președinta în exercițiu, Ann Linde, de a-și face o primă impresie asupra situației de aici, care a fost unul dintre scopurile importante ale acestei vizite. În al doilea rând, președinția suedeză a OSCE a dorit să sublinieze că activitatea pe dimensiunea conflictului transnistrean constituie o prioritate pentru ea.
Președinta a subliniat în timpul vizitei, că Suedia este gata să găzduiască anul acesta o reuniune orientată spre rezultate în formatul 5 + 2 la Stockholm, așa cum este prevăzut în declarația ministerială de la Tirana privind procesul de soluționare transnistreană. Ea a combinat cea din urmă cu apelul către ambele părți de a lucra în această direcție. Dacă vrem cu adevărat să ajungem la un rezultat în cadrul reuniunii în formatul 5 + 2, trebuie să începem acum cu lucruri concrete
Care au fost subiectele sensibile pe care le-a discutat doamna Ann Linde cu Chișinăul și Tiraspolul? Ați putea, vă rog, să le numiți? Și care a fost accentul principal al acestor discuții?
Principalul accent al acestor discuții, de la nivelul unui ministru de externe, este pe direcțiile strategice și mai puțin pe detalii. Pentru cele din urmă există grupurile comune de lucru ale experților, cei doi negociatori șefi și, într-o anumită măsură, o parte dintre acestea pot fi abordate în procesul de negocieri în formatul 5 + 2.
Dna Ann Linde a subliniat necesitatea progresului și a dorit, de asemenea, să știe unde există posibilități pentru aceasta. Au fost discutate probleme legate de pandemie, libertatea de circulație, drepturile omului. Ea a subliniat că drepturile omului se află printre prioritățile președinției suedeze a OSCE.
Respectarea drepturilor omului
Ce ne puteți spune despre respectarea drepturilor omului în regiunea transnistreană? Ce a făcut OSCE pe malul stâng al râului Nistru pentru ca drepturile omului să fie respectate?
Avem un dialog de mai mult timp cu partea transnistreană în privința drepturilor omului, abordând subiectul și în conversațiile mele cu liderul transnistrean. Atunci când apar probleme legate de drepturile omului, le abordăm direct cu ei și încercăm să găsim soluții și să ajutăm la îmbunătățirea protecției drepturilor omului pe malul stâng.
Drepturile omului sunt foarte importante pentru o organizație precum OSCE, care se bazează pe un concept de securitate cuprinzător ce analizează dimensiunile politico-militare, economice, de mediu și umane.
În timpul pandemiei, regimul de la Tiraspol a instalat unilateral mai multe puncte de control noi, motivând această mișcare cu restricții de trafic în timpul pandemiei. Cum apreciați aceste acțiuni?
Este un lucru pe care l-am urmărit cu mare atenție. În timpul pandemiei, am avut echipele noastre prezente permanent în zona de securitate pentru a vedea cum este afectată libertatea de mișcare și ce probleme cauzează aceasta oamenilor. Ne-am concentrat în mod special pe zona din jurul satelor Cocieri și Moldova Noua.
Actualmente, aceste posturi suplimentare au fost lichidate, iar cele obișnuite sunt încă acolo. Libertatea de circulație în unele zone a fost ușurată, însă restricțiile privind libertatea de circulație introduse în contextul pandemiei sunt încă în vigoare. De exemplu, trebuie să aveți încă o autorizație din partea transnistreană pentru a părăsi sau a intra în regiune. Pe această chestiune avem un dialog continuu cu partea transnistreană, deoarece vrem să revenim la situația dinaintea pandemiei, când existau posibilități mai bune ca oamenii să traverseze, de asemenea, ca oamenii de pe malul stâng să lucreze pe malul drept. Sunt mulți care fac asta.
Totodată, este foarte important să revenim la consolidarea interconectivității dintre cele două maluri. Aceasta este problema principală și, de asemenea, cea care face o mare diferență între situația transnistreană și situația pe care o avem în regiunea mai largă.
Interacțiunea înaltă dintre cele două maluri și oamenii care circulă de pe un mal pe altul sunt foarte importante, astfel vrem să ne asigurăm că aceste lucruri vor continua.
În paralel, pentru a înlătură unele dintre aceste puncte de control, Tiraspol a purtat negocieri economice cu Chișinăul. Cum pot fi impuse restricții privind libertatea de mișcare și apoi condiționată ridicarea lor cu beneficii economice? Cum comentați acest lucru?
Nu cunosc despre negocieri în schimbul unor beneficii economice. În ceea ce ne privește, am avut întotdeauna discuții în contradictoriu cu partea transnistreană pe marginea libertății de mișcare bazată pe principiul libertății de mișcare și pe situația pandemică globală, care, din câte am înțeles, OMS, în acest stadiu, nu o va justifica ca motiv pentru restricționarea libertății de circulație între malul drept și cel stâng.
Recent, doi colegi jurnaliști, Viorica Tătaru și Andrei Captarenco, au fost reținuți pentru câteva ore de misiunea de menținere a păcii. Cum interpretați gestul pacificatorilor de reținere a jurnaliștilor în timp ce își făceau meseria?
Acesta este într-adevăr un incident nefericit. Nu eram acolo când s-a întâmplat acest lucru, deci nu avem toate detaliile. Evident, libertatea presei și posibilitatea de a relata liber sunt foarte importante.
Există, de asemenea, discuții în cadrul Comisiei Unificate de Control (CUC) pentru a vedea cum pot fi îmbunătățite procedurile în vigoare în acest moment la aceste puncte de control.
După cum știți, există semne care indică că nu puteți filma aceste posturi, care a și fost, din câte am înțeles, baza întregului incident. Cred că ar trebui să venim cu o soluție pentru a preveni astfel de incidente în viitor.
„Soluția trebuie să vină din partea societății și trebuie sa fie sprijinită de un consens larg”
Nu pot ocoli această întrebare. Recent, fostul ambasador al Republicii Moldovei la Bruxelles și București, Mihai Gribincea, a cerut închiderea misiunii OSCE în Moldova, susținând că eforturile OSCE au fost slabe și chiar părtinitoare în favoarea Tiraspolului. Cum apreciați activitatea de până acum a OSCE în rezolvarea conflictului?
Cu siguranță nu voi comenta aceste observații. Cred că există ceva important de înțeles pentru toată lumea. OSCE a stabilit o misiune aici pentru a facilita negocierile dintre cele două părți pentru a ajunge la o soluție. Nu OSCE trebuie să rezolve conflictul, ci cei implicați în această situație trebuie să ajungă la un acord cu privire la conflict. Anume pe acest lucru trebuie să ne concentrăm în continuare.
Suntem aici pentru a ajuta ambele părți, însă ultimul lucru pe care vrem să îl facem este să rezolvăm conflictul pentru ele. Soluția trebuie să vină din partea societății, trebuie să fie sprijinită de un consens larg.
Mai bine ar fi să te uiți la acest lucru și nu la evaluarea dacă mediatorul a rezolvat conflictul. Nu suntem aici pentru aceasta, suntem aici ca să ajutam.
Negocierile politice – nucleul soluției
Există vreo șansă în viitorul apropiat să se discute coșul politic al problemei sau se va menține situația în care Tiraspolul va evita mereu ceste negocieri? Care este situația în acest sens?
După cum spuneam la început, acesta este scopul și direcția în care trebuie să lucrăm. Nu am purtat nicio discuție serioasă cu privire la problema statutului de aproape 20 de ani, acesta fiind un timp prea îndelungat.
Nu vreau să vă ofer un interval de timp, dar aș dori să subliniez că tot ceea ce facem din partea noastră în acest proces de mediere este să ajungem la o situație care să permită începerea acestor discuții. Trebuie să ne asigurăm că ceea ce convenim între timp cu referire la consolidarea încrederii și alte probleme ține cont de ceea ce am dori să realizăm în cele din urmă.
Acesta este mandatul Misiunii – de a facilita soluționarea cuprinzătoare și durabilă a problemei transnistrene, care să întărească suveranitatea și independența Republicii Moldova și să prevadă un statut special pentru Transnistria în cadrul frontierelor recunoscute la nivel internațional ale Republicii Moldova, un statut care să garanteze pe deplin drepturile omului, drepturile politice, economice și sociale ale populației.
De acestea trebuie să ținem cont întotdeauna și aceasta este viziunea noastră privind direcție în care trebuie să lucrăm.
Dacă ar fi să comparați conflictele din regiunea Mării Negre, cum ați evalua soluționarea conflictului transnistrean în comparație cu ceea ce se întâmplă în Ucraina, Georgia, Azerbaidjan și Armenia?
Există un citat celebru din „Anna Karenina” a lui Lev Tolstoi, care spune: „Toate familiile fericite sunt la fel și toate familiile nefericite sunt nefericite în felul lor”.
Mandatul nostru aici este să lucrăm la procesul de soluționare transnistreană și anume asupra acestui lucru ne concentrăm. Trebuie să găsim soluții care funcționează aici și, prin urmare, să ne concentrăm asupra a ceea ce se întâmplă aici.