… aceasta nu mai este capabilă să-și schimbe modul de a face politică…
Expertul polonez Grzegorz Gromadzki, cercetător superior la Fundația Stefan Batory din Varșovia, spune că pe lângă situația politică internă extrem de complicată din țările Parteneriatului Estic, manifestată prin corupția clasei politice, criza bancară și politică din Moldova, criza guvernamentală din Ucraina, situația politică departe de a fi una stabilă din Georgia, există totuși și motive de optimism.
„Chiar dacă grupurile care sprijină stilul vechi de a face politică încă domină situația din aceste state, totuși semnalele pozitive țin de faptul că societatea din aceste țări s-a deșteptat. În primul rând în Ucraina, dar și în Republica Moldova și Georgia”, a declarat expertul polonez în cadrul unei conferințe organizate la Chișinău de Fundația Friedrich Ebert. „Acest lucru care nu trebuie subestimat, subliniază expertul, pentru că suntem martorii unor noi relații dintre societate și clasa politică care marchează depășirea moștenirii URSS. Societatea civilă, activiștii au devenit actori reali și nu pot fi ignorați de politicieni, cei care se declară proeuropeni, dar de fapt îmbrățișează stilul vechi de a face politică. Din păcate însă, încă nu s-a acumulat masa critică la nivelul elitelor politice pentru ca acestea să facă reforme adevărate”, a subliniat expertul de la Varșovia.
Am realizat un interviu cu Grzegorz Gromadzki, interviu în care l-am întrebat, pentru început,
Lina Grâu: Care sunt perspectivele Parteneriatului Estic în condițiile actuale? În UE sunt probleme interne foarte mari, în țările Parteneriatului Estic – Republica Moldova, Ucraina, Georgia – sunt probleme de leadership și corupție, plus că există interesul Rusiei pentru a-și restabili influența în țările din fosta URSS. Despre ce fel de perspective pentru țările din Parteneriatul Estic poate fi vorba?
Grzegorz Gromadzki: Pentru mine Parteneriatul Estic este în primul rând relația bilaterală dintre UE și țările din estul Europei. Așa că în acest sens perspective sigur că există.
Este evident că atmosfera în UE este acum una foarte proastă – există foarte multe probleme interne în UE, în primul rând problema refugiaților și cea a așa-numitului Greexit, problemele din zona euro.
Pe de altă parte, nici situația din țările Parteneriatului Estic nu e deloc bună – sunt probleme cu democrația liberală, cu elitele politice profund corupte, criza politică și bancară în Moldova, criza guvernamentală în Ucraina, situația politică în Georgia este departe de a fi una stabilă…
Pe acest fundal, interesul UE față de Europa de Est nu este atât de mare pe cât ne-am dori. Dar eu cred că foarte importantă este implementarea Acordurilor de Asociere semnate cu UE, în particular în partea ce ține comerț. Și aici mai apare o problemă – pe de o parte, există, inclusiv în Moldova, oameni foarte profesioniști, de exemplu în Ministerul de Externe, care sunt interesați ca acest proces să decurgă bine, dar pe de altă parte există elita politică care este foarte coruptă și care nu are cum să devină parte a acestui spațiu european. Și problema acestor elite constă în faptul că ele nu pot schimba modul în care fac politică – ele lucrează după regulile vechi. Aceasta este cea mai mare problemă acum și pentru Moldova, dar și pentru Ucraina și Georgia.
Lina Grâu: Cum poate fi schimbat acest mod de a face politică? Ce soluție există pentru această coliziune dintre partea mai tânără și profesionistă a societății și clasa politică care lucrează prin metode vechi?
Grzegorz Gromadzki: Din punctul meu de vedere, doar societatea, doar partea activă a societății poate schimba acest tablou. Anume presiunea din partea societății este elementul cel mai important. Știu problema de aici, din Moldova, faptul că este foarte greu de trecut de la revoltă la activitate politică. Dar altă ieșire eu nu văd. Voi pur și simplu aveți nevoie de o nouă elită politică. Întrebarea este cum se poate face asta, evitând în același timp o criză politică foarte serioasă, care este foarte periculoasă pentru țară, chiar pentru existența statului ca atare? Eu nu am un răspuns la această întrebare. Dar eu știu că fără această schimbare fundamentală a elitei politice pur și simplu relațiile cu UE nu vor fi mai reveni niciodată nici măcar la nivelul la care au fost atunci când Republica Moldova a semnat Acordul de Asociere.
Lina Grâu: Înțeleg că despre calitatea de membru al UE pentru Republica Moldova sau altă țară din Parteneriatul Estic nici nu se poate pune problema acum. Pe de altă parte se observă un interes foarte mare al Rusiei de a destabiliza zona pentru a-și restabili influența de altădată. Transnistria este singurul conflict care încă este înghețat din spațiul post-sovietic, după recenta reizbucnire a confruntării armate din Nagorno-Karabah. Credeți că există careva riscuri directe de securitate pentru Republica Moldova acum?
Grzegorz Gromadzki: Există. Astfel de riscuri există. Eu nu cred că ele sunt foarte înalte acum, dar ele există și este evident că trebuie să ne gândim și la scenariile cele mai proaste. Aici soluții bune am impresia că nu există. UE nu poate fi aici un actor foarte important, pentru că UE nu reprezintă o structură puternică de securitate. Este întâi de toate un club politic și o organizație economică.
Pe de altă parte știți că relațiile dintre NATO și Europa de Est sunt de așa natură încât pentru NATO cea mai importantă temă acum este cea a securității membrilor NATO, în primul rând a Țărilor Baltice – Letonia, Lituania și Estonia, cum să protejeze aceste țări. Iar tot ce este mai departe, în afara frontierelor NATO, este deja o altă chestiune. Și dacă e să adăugăm la asta și faptul că Moldova este stat neutru și are o cu totul altă relație cu NATO decât de exemplu are Ucraina, acest lucru adaugă o problemă în plus în identificarea unei soluții. Așa că voi spune sincer – eu nu am un răspuns bun la întrebarea Dvs.
Lina Grâu: Polonia a fost unul dintre avocații Republicii Moldova, Ucrainei, Georgiei în Parteneriatul Estic. Mai au aceste țări susținere în UE acum, având în vedere problemele interne ale UE și faptul că Moldova, Ucraina, dar și Georgia într-o anumită măsură, nu au îndreptățit așteptările? Mai există avocați serioși pentru a menține aceste țări pe calea europeană și a le acorda șansa de schimbare?
Grzegorz Gromadzki: În UE întotdeauna a fost așa – doar o minoritate de țări era angajată pe Europa de Est, trebuie să spunem sincer acest lucru. Erau Țările Baltice, Polonia, într-o anumită măsură România. Chiar și țări ca Ungaria sau Slovacia aveau o atitudine mai distantă față de Europa de Est decât Polonia sau statele Baltice – acestea aveau relații mai strânse cu Rusia decât cu Ucraina sau Moldova.
Deci, este greu de găsit un grup mare care să susțină sută la sută Europa de Est. Dar un rol important îl joacă Germania și acum situația este de așa natură încât Berlinul are un anumit interes față de Europa de Est – și nu doar față de Rusia, ci și față de țările din Parteneriatul Estic – și are și înțelegerea clară a ceea ce se întâmplă. Și am în vedere în primul rând agresiunea Rusiei în Ucraina, mai devreme – în Georgia, iar și mai devreme – în Moldova. Fără Germania și fără influența personală a dnei Merkel, UE nu ar fi fost în stare să aplice sancțiuni împotriva Rusiei. Iar acest lucru, din punctul meu de vedere, este un miracol – faptul că 28 de state membre UE au fost de acord să fie aplicate sancțiuni Rusiei. Este prima dată când se întâmplă așa ceva.
Așa că eu aș spune că, pe de o parte, da, nu sunt foarte mulți avocați atunci când este vorba despre susținerea Europei de Est, dar pe de altă parte există în permanență un anumit interes pentru ceea ce se întâmplă pe această parte a continentului. Și acesta este un lucru bun.
Lina Grâu: Care ar fi sfatul Dvs. pentru Moldova – pentru clasa politică și societate – întreb așa pentru că acum una pare să fie separată de alta – pentru a menține țara pe linia de plutire și a nu distruge complet viitorul european?
Grzegorz Gromadzki: Eu nu am așteptări pozitive dacă vorbim despre această elită politică care este acum la putere. Aceasta, din punctul meu de vedere, nu mai este capabilă să-și schimbe modul de a face politică. Și aici cred că va fi de-a dreptul o luptă care va dura nu un singur an de zile. Va fi o luptă dintre puterea actuală și acea parte a societății care ar fi vrut să trăiască conform altor reguli, reguli mai apropiate de cele din Uniunea Europeană. Pentru că generația tânără, într-o anumită parte a sa, știe cum se trăiește în alte țări, poate să călătorească, iar în cazul Moldovei mai este un factor suplimentar – faptul că aproape jumătate de milion de oameni au cetățenia română. Toate împreună vorbesc despre faptul că relațiile cu UE vor juca un rol foarte important în viața politică a Moldovei și în schimbarea clasei politice.
Dacă e să vorbim despre situația politică de aici, vedem că mulți ani la rând au fost practic doi actori importanți, doi oligarhi – Plahotniuc pe de o parte și Filat, de cealaltă parte. Era ca un fel de echilibru între acești doi jucători foarte puternici. Unul dintre ei acum este distrus de cel de al doilea, de Plahotniuc. Dar, din punctul meu de vedere, – și poate fi o versiune optimistă a ceea ce se întâmplă aici – acesta ar putea fi începutul unei schimbări. Toată lumea știe că acum există un singur om care de fapt controlează statul, controlează țara, controlează economia și eu nu cred că așa poate continua multă vreme. Poate dura un an, doi, trei, poate chiar mai mult. Dar aceasta nu este o situație care poate rămâne așa pentru totdeauna. Și aceasta este într-o anumită măsură o abordare optimistă. Dar nu am cum să spun că aici vor apărea schimbări politice în câteva luni sau într-un an.
Lina Grâu: De ce credeți că actuala situație nu poate dura foarte mult? Una din variantele, pesimiste, de evoluție a evenimentelor presupune că Vladimir Plahotniuc va continua să obțină un control din ce în ce mai mare asupra organelor de drept, asupra decidenților, asupra justiției și așa mai departe. Ce poate împiedica această evoluție?
Grzegorz Gromadzki: Protestele societății. Doar un singur element – protestele societății. Și aici deja există o anumită tradiție a protestelor, și nu doar în ultimul an, așa ceva s-a întâmplat și anterior. Așa că există o tradiție a faptului că oamenii nu sunt de acord cu ceea ce se întâmplă la nivelul elitei politice. Eu cred că acest lucru va fi imposibil chiar și pentru un jucător atât de puternic ca Plahotniuc – să facă așa ca societatea să fie pasivă. Eu cred că peste un anumit interval de timp el va avea probleme serioase cu societatea, cu partea activă a societății.
Lina Grâu: Partenerii externi pot influența cumva această situație?
Grzegorz Gromadzki: Este o chestiune foarte complicată. Pentru că pe de o parte există în Uniunea Europeană o înțelegere foarte clară a ceea ce se întâmplă în Moldova. Vă spun sigur – iluzii nu există. Problema însă se pune așa – ce e mai important – stabilitatea, sau niște schimbări calitative în țară? Și acum mulți politicieni în UE și în Comisia Europeană conștientizează faptul că este foarte greu de făcut o schimbare a elitei politice și că măcar și o încercare de a face asta se poate termina cu venirea la putere a forțelor politice pro-moscovite, pro-ruse. Așa că o parte dintre politicieni și decidenți sunt de părere că acum mai importantă este o stabilitate pentru țară decât astfel de schimbări – s-o spunem direct: revoluționare – care, din punctul meu de vedere, sunt necesare aici, dar sunt și eu de acord că sunt foarte periculoase acum.
Lina Grâu: Dar acest punct de vedere s-ar putea schimba în UE la un moment dat?
Grzegorz Gromadzki: Din punctul meu de vedere, dacă aici vor apărea mișcări politice noi foarte puternice, care vor fi capabile să-și asume responsabilitatea pentru țară, o schimbare a poziției UE în această problemă poate avea loc foarte repede. Acum însă jocul este unul foarte riscant, din punctul meu de vedere.
Autor: Lina Grău pentru Newsletter-ul ”Sinteze şi Dezbateri de Politică Externă”