Franţa, susţinută de Germania, a propus scoaterea de pe agenda Consiliului JAI de joi şi vineri a aderării României şi Bulgariei la Schengen, cele două ţări ratând astfel pentru al cincilea an intrarea în acest spaţiu.
România şi Bulgaria, ţări care consideră că îndeplinesc criteriile de aderare la acest spaţiu, au dorit ca subiectul să fie inclus pe agenda JAI, dar acest lucru nu s-a mai întâmplat, urmare a propunerii făcută de Franţa, cu susţinerea Germaniei, au precizat surse diplomatice pentru Euractiv.ro.
În cazul în care România şi Bulgaria ar fi insistat ca subiectul să figureze pe agenda Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne, exista riscul unui vot negativ din partea Franţei, Germaniei, Olandei dar şi al altor state.
În această situaţie, ar fi apărut pericolul reluării procesului de evaluare a modului în care sunt protejate graniţele celor două ţări.
Decizia de a nu insista a fost convenită în urma unor discuţii între preşedintele Klaus Iohannis şi premierul Victor Ponta.
Teoretic, subiectul aderării celor două state poate fi introdus pe agenda JAI şi la reuniunea din decembrie sau în 2016. Însă în actualul context provocat de criza refugiaţilor ar putea avea loc o reformă a spaţiului Schengen din cauza crizei refugiaţilor şi abia pe urmă s-ar aduce în discuţie accesul României şi Bulgariei.
Declaraţiile liderilor români înainte de JAI
Aflat în vizită în Iordania, premierul Victor Ponta a declarat, pe 4 octombrie, că României i s-a spus clar că nu există consens privind aderarea la Schengen, astfel că subiectul nu va fi supus la vot în Consiliul JAI de săptămâna viitoare. El a mai declarat că au fost împotrivă acele țări care s-au opus de obicei.
Şeful guvernului nu a precizat despre ce ţări este vorba dar a amintit faptul că anul viitor președinția UE va fi a Olandei, ”despre care știți bine ce prietenă a fost cu România pe tema Schengen”.
În aprilie, în cadrul unei vizite de lucru la Strasbourg, premierul a afirmat că România mai trebuie să convingă ” una sau două ţări membre” care încă “au rețineri” în privinţa aderării.
“Sprijinul, atât la nivelul Comisiei Europene cât și la conducerea Parlamentului European există, mai rămâne să convingem una sau două țări membre care încă au rețineri față de acest lucru”, a afirmat șeful Guvernului la finalul vizitei.
La începutul lui septembrie, ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, a susţinut, la Digi 24, că o aderare a României, “inclusiv în acest context, nu ar face decât să întăreacă spaţiul Schengen şi cred că acest lucru este ştiut bine de responsabilii din UE”.
Pe de altă parte, Aurescu a recunoscut că dosarul imigraţiei face destul de dificilă o discuţie despre aderarea oricărui stat la Schengen.
În cadrul vizitelor efectuate, în februarie, la Paris şi Berlin, preşedintele Klaus Iohannis a solicitat sprijinul Frantei pentru aderarea la Schengen, respectiv că se bazează pe sprijinul Germaniei în acest demers.
Pe 14 septembrie, şeful statului a afirmat că spaţiul Schengen “nu funcţionează de facto”, apreciind, pe de altă parte, că “dosarele migraţiei şi dosarul Schengen al României trebuie amestecate”.
Cinci ani de încercări eşuate
Pe 8 iunie 2011, Parlamentul European a dat avizul său pozitiv aderării celor două state la spaţiul Schengen.
La Consiliul JAI din 9 iunie 2011 a fost salutată finalizarea cu succes, de către România şi Bulgaria, a etapei de evaluare tehnică. Cu toate acestea, miniştrii de Interne nu au fost de acord, la reuniunea din 22-23 septembrie, cu primirea României şi Bulgariei în spaţiul Schengen. Ei au propus o aderare etapizată, într-o primă fază cu frontierele aeriene şi maritime şi, ulterior, cu frontierele terestre.
Dosarul extinderii Schengen a fost reluat cu prilejul reuniunilor Consiliului European din 23 octombrie şi 9 decembrie 2011, unde s-a recunoscut eforturile continue depuse de cele două state candidate.
N-a folosit la nimic, întrucât România şi Bulgaria au înregistrat un nou eşec la Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne din 25-26 octombrie 2012.
Mai multe voci au susţinut în acel an că România a ratat ocazia de a adera, din cauza suspendării preşedintelui de atunci, Traian Băsescu.
În urma solicitării Consiliului European, Consiliul JAI din 6 – 7 martie 2013 a revenit asupra dosarului, decizia fiind de a aborda din nou acest subiect până la sfârşitul anului 2013. În consecinţă, subiectul a fost inclus pe agenda Consiliului JAI din 5-6 decembrie2013. Din nou fără succes.
La acest Consiliu, România şi Bulgaria au prezentat o declaraţie politică prin care au solicitat revenirea asupra acestui subiect „fără întârziere”, atunci când se va întruni unanimitatea în cadrul Consiliului UE.
De atunci, unanimitatea nu a fost întrunită.
Sursa: euroactiv.ro