Ambasadorul Poloniei în Republica Moldova, Artur Michalski, a oferit un interviu pentru Radio Moldova în cadrul căruia a punctat unele dintre cele mai importante realizări înscrise în contextul cooperării bilaterale, sub diverse aspecte – economic, social, cultural. Diplomatul a vorbit despre realizările obţinute de Republica Moldova în parcursul european, dar şi despre şansele de aderare ale ţării noastre la UE.
Domnule ambasador, cum apreciaţi dialogul dintre Varşovia şi Chişinău. Acordurile bilaterale în diverse domenii sunt funcţionale?
Din an în an cooperarea bilaterală dintre ţările noastre se intensifică. Acest lucru se datorează intenţiei Republicii Moldova de a se integra în UE, procesului de europenizare a ţării, a cărei experienţă doreşte să o preia de la Polonia, deoarece ţara noastră a parcurs acest drum – trecerea la economia de piaţă, democratizarea societăţii. De 11 ani Polonia face parte din familia europeană, bucurându-se de tot ce oferă UE, respectând obligaţiunile asumate atunci când a iniţiat dialogul pentru aderare. În acest context, Polonia este un partener al Republicii Moldova, iar un argument al acestei afirmaţii sunt vizitele la nivel înalt. Acum jumătate de an a efectuat o vizită oficială la Chişinău preşedintele Poloniei, Bronislav Komorowski, iar la mijlocul lunii mai aşteptăm vizita la Varşovia a premierului moldovean Chiril Gaburici. Dacă ne referim la acest aspect, trebuie să amintesc că, acum un an, am semnat un Acord cu privire la oferirea unui credit de 100 de milioane de euro pentru sectorul agrar al Republicii Moldova, pentru modernizarea acestuia. Anul trecut în Republica Moldova s-au desfăşurat alegeri parlamentare şi Legislativul spre final de an nu a activat, fapt care nu a permis iniţierea acestui proiect, dar am fost anunţat că deja a început să fie oferite credite pentru fermierii moldoveni în baza acestui Acord. Acest lucru este un argument convingător că cooperarea noastră dă rezultate concrete. Acordul este un instrument eficient de modernizare a sectorului agroalimentar, unul foarte important pentru economia Republicii Moldova.
Înseamnă că prevederile Programului de Guvernare al Poloniei pe dimensiunea politicii externe, inclusiv cooperarea cu Republica Moldova, este viabil?
Da, desigur este viabil şi se ţine cont de prevederile acestei Strategii când sunt iniţiate noi proiecte de colaborare. Trebuie să amintesc că în perioada 21-22 mai la Riga se va desfăşura Summit-ul Parteneriatului Estic şi în preajma acestuia premierul moldovean Chiril Gaburici va efectua vizita la Varşovia, dat fiind faptul că Polonia şi Suedia au iniţiat această platformă de cooperare – UE cu șase state ex-sovietice. Urmează ca să fie discutate unele aspecte importante în preajma Summit-ului. Şi pentru UE este important ca la hotarele ei să fie ţări cu sisteme democratice, unde să fie respectate legile, să fie siguranţă. Reiterez că UE îşi doreşte o colaborare armonioasă cu aceste ţări, ajutându-le să se integreze în acest sistem de valori.
Polonia este printre liderii marii extinderi din 1 mai 2004, obţinând rezultate considerabile în contextul reformelor, democratizării societăţii, creşterii nivelului de trai al cetăţenilor şi alte aspecte ce ţin de integrarea europeană. Cum de a reuşit Polonia să obţină aceste rezultate?
Vreau să menţionez că în Polonia chiar de la începutul acestui parcurs de democratizare a fost claritate şi unitate. A fost o dorinţă comună a tuturor de a ne alătura popoarelor libere din Europa. În această privinţă nu au fost păreri diferite. Desigur, ca în orice societate democratică şi liberă, este respectat dreptul la opinie. Au fost comentate unele aspecte ale integrării, dar nu ca principiu de dezvoltare a ţării noastre. Se discuta deja despre proiecre concrete. Cea mai mare parte a cetăţenilor imediat au acceptat acest vector european, iar după 11 ani de când suntem membri ai UE numărul acestora a crescut. Cu toţii vedem avantajele, beneficiile care ni le oferă UE. Sunt şi probleme, evident, dar acestea se soluţionează prin dialog, compromisuri, conform unor standarde democratice. Trebuie să specific că reformele au început să fie făcute cu adevărat chiar de la bun început, în primul rând, cele economice. Da, a fost o terapie de șoc, de foarte mulţi criticată, dar eficientă, care a dat rezultate, oferind posibilitate să avem o economie cu adevărat de piaţă şi să dezvoltăm o societate nouă, un stat democratic, contemporan. Ne-a reuşit pentru că am pus o bază trainică şi a fost voinţa poporului. Or, mai trebuie să concretizez că Polonia, în comparaţie cu alte state din Sud-Estul Europei, în perioada socialist, se deosebea puţin de celelalte state membre ale Tratatului de la Varşovia. Aveam o mai mare libertate. Poporul îşi exprima nemulţumirea că după cel de al doilea război mondial, fiind atacaţi de Germania nazistă în anul 1939 şi imediat, peste două săptămâni de Uniunea Sovietică, şi suferind cel mai mult, ţara nu se dezvolta după alte principii. Nu din dorinţa noastră, am nimerit într-un context geopolitic pe care societatea nu-l accepta. Şi au început protestele.
Un rol deosebit l-a avut Biserica. Era ca o umbrelă pentru cei care aveau viziuni progresiste, democratice. Îi ajuta concret pe cei întemniţaţi. Astfel, putem vorbi despre factori interni care au influenţat potenţialul uman pentru a face reforme, pentru a schimba situaţia. Nu a fost uşor, dar am ştiut ce avem de făcut, ce trebuie de schimbat.
Care a fost comportamentul forţelor politice în acest context ? A fost un consens între ele?
În 1989, la 4 iunie, în Polonia au avut loc primele alegeri libere, fiind instaurat la putere primul guvern necomunist. Chiar şi cei care făceau parte din Partidul Muncitoresc, similar Partidului Comunist de tip sovietic, au optat pentru vectorul european al Poloniei. Aşa se întâmplă într-o societate democratică, partidele se succed la putere şi s-a întâmplat ca procesul de integrare europeană să fie finalizat anume de partidul format din reprezentanţi ai fostului Partid Comunist, deşi pentru acest obiectiv am muncit cu toţii şi continuăm să menţinem ritmul dezvoltării unui stat democratic şi prosper.
Republica Moldova, la fel, şi-a declarat dorinţa de a se integra în UE. Fiind de mai bine de trei ani în ţara noastră, cum apreciaţi realizările obţinute în acest context şi şansele de aderare la UE?
Polonia susţine cu sinceritate parcursul european al Republicii Moldova şi contribuie concret la obţinerea unor rezultate cât mai palpabile în acest context. În anul 2009, la iniţiativa Poloniei şi Suediei, a fost lansat Parteneriatul Estic, având ca obiectiv cooperarea armonioasă intre UE şi șase state ex-sovietice. Republica Moldova a obţinut un rezultat foarte bun, la prima etapă – liberalizarea regimului de vize, fiind unica ţară din Parteneriatul Estic căreia i s-a oferit această posibilitate – cetăţenii ei să circule liber în UE. Dar, aşa cum s-a menţionat, cu diferite ocazii, mai este încă mult de lucru, trebuie să fie făcute reforme esenţiale în domenii foarte importante. UE susţine Republica Moldova, oferă asistenţă considerabilă, dar trebuie să demonstreze că doreşte sincer să fie parte a spaţiului comunitar. Fără o justiţie corectă, funcţionari necorupţi, transparenţă, libertate de exprimare nu veţi putea atinge acest scop declarat – integrarea în UE.
Cu ocazia Sărbătorii Naţionale a Poloniei, Ziua Constituţiei, sunt organizate mai multe evenimente culturale, printre care şi participarea la Festivalul „Retro”. Ce presupune acest eveniment?
Organizatorii Festivalului ,,Retro” au decis în acest an să pună altfel accentele – să invite şi reprezentanţi ai altor popoare conlocuitoare, pentru a-şi putea prezenta obiceiurile, tradiţiile. Or, polonezi locuiesc compact în mai multe localităţi din Republica Moldova: Bălţi, satele Stârcea din preajma Glodenilor, Grigoreuca, care este pe traseul Bălţi – Chişinău. Desigur, polonezi locuiesc şi în capitală, dar şi la Sud. O asociaţie a polonezilor este la Comrat. Mulţi polonezi locuiesc în stânga Nistrului.
Pe 3 mai este consemnată sărbătoarea naţională a Poloniei, Ziua Constituţiei din 1791,fiind cea mai veche Constituţie din Europa, chiar decât cea franceză. Din păcate viaţa Constituţiei poloneze nu a fost îndelungată, deoarece statul polonez, fiind împărţit între Rusia, Prusia şi Imperiul Austriac, timp de 100 de ani a lipsit de harta lumii. Or, în acea perioadă a fost cea mai democrată constituţie din Europa. Este un aspect simbolic, care rămâne peste ani.
Iar pe 2 mai polonezii din întreaga lume sărbătoresc Ziua Polonezilor, care sunt prezenţi în lumea întreagă. Cum spunem, numărul polonezilor din străinătate este aproape acelaşi ca a celor din Polonia. Cei mai mulţi sunt în SUA, Canada, Australia, în ţări africane şi, desigur, în cele europene. Polonezi mulţi sunt în Belarus, dar şi în Republica Moldova.
Sursă: Radio- Moldova, „Obiectiv Europa. Experienţa Integrării”.