Liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene nu au ajuns la un acord privind cadrul financiar multianual 2021-2027, la capătul a două zile de negocieri complicate și încleștate, în care tratativele în formate de reuniuni bilaterale și multilaterale au predominat în detrimentul reuniuni din plen a summitului extraordinar al Consiliului European.
”Din păcate, astăzi am observat că nu a fost posibil să ajungem la un acord. Am observat că avem nevoie de mai mult timp. Știm că acest buget european este un subiect foarte dificil, este o negociere foarte dificilă, mai ales după Brexit și diferența dintre 60 și 75 de miliarde de euro. Am muncit foarte mult pentru a încerca să conciliem diferitele preocupări, interesele diferite, opiniile diferite de pe agendă. Dar avem nevoie de mai mult timp. Înseamnă că vom vedea în viitor cum este posibil să lucrăm pe acest subiect pentru a reuși, pentru a obține un acord în Consiliu, să avem unanimitate în Consiliu”, a spus președintele Consiliului European, Charles Michel, într-o conferință de presă, alături de președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen, la finalul summitului.
”Am anulat negocierile. Diferențele au fost pur și simplu prea mari”, a confirmat și cancelarul german, Angela Merkel, ea adăugând că nu este clar când va fi convocat următorul summit privind bugetul UE.
Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a subliniat că faptul că liderii europeni au încercat, timp de două zile, să ajungă la un acord, arată ”dedicarea” lor de a ajunge la un compromis.
“Suntem pe un drum bun“, a completat ea.
Summitul extraordinar al Consiliului European a început joi după-amiază și a fost întrerupt după patru ore de discuții, incluzând aici și un schimb de opinii cu președintele Parlamentului European, care i-a avertizat pe liderii europeni că actuala propunere de buget este inacceptabilă. Lucrările Consiliului European au fost întrerupte pentru a organiza reuniuni bilaterale, alături de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, cu toți șefii de state sau de guverne prezenți, inclusiv cu președintele Klaus Iohannis.
Întrevederile bilaterale s-au încheiat vineri dimineață, la ora 06:00, iar lucrările summitului ar fi trebuit reluate la ora 11:00.
Au urmat peste opt ore de negocieri în format bilateral și multilateral, iar după aproximativ 30 de ani de la începutul summitului în format 27, liderii europeni au decis că nu pot ajunge la un acord.
Liderii s-au reunit în plen cu o propunere avansată liderilor Uniunii Europene de către președintele Consiliului European Charles Michel și de către președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen.
Propunerea preşedintelui Consiliului European, Charles Michel, a fost un buget pentru 2021-2027 de 1.094 miliarde de euro, adică 1,074% din venitul naţional brut al UE. Bugetul propus de Charles Michel cuprinde reduceri de 11 miliarde de euro din cadrul politicii de coeziune și mai cuprinde tăieri în ce privește piața unică, migrația, securitatea și apărarea, vecinătatea și administrația publică europeană. Reducerea cu 11 miliarde de euro a finanțării pentru rubrica ”coeziune și valori” se regăsește în plus la noile priorități privind mediul și la resursele naturale unde sunt încadrate politicile maritimă, de pescuit și agricultură, însă și politica agricolă comună a suferit tăieri în această propunere.
Ce document tehnic a adus Comisia Europeană la masa negocierilor: concesii pentru țările frugale, stimulente pentru coeziune și agricultură, 30% din buget pentru mediu, taxa pe plastic și un buget, per total, mai mic
Noul document de negociere apărut vineri seară a fost o propunere tehnică din partea Comisiei Europene care aduce anumite modificări propunerii formulate de președintele Consiliului European, Charles Michel, la 14 februarie și înaintat liderilor europeni pentru negocieri.
Potrivit documentului tehnic al Comisiei Europene, noua propunere de buget prevede o alocare națională de 1,069% din Venitul Național Brut (rotunjit la 1,07%), însă conține concesii pentru cele patru state considerate ”frugale” – Austria, Danemarca, Suedia și Țările de Jos -, dar și anumite rabaturi pentru Germania.
De asemenea, este revizuită și o creștere a alocărilor pentru politica de coeziune și pentru politica agricolă comună, considerate esențiale de cele 17 țări ce fac parte din grupul ”Prietenii unei Europe ambițioase”. În ce privește politica agricolă comună, și Franța are un interes major pentru suplimentarea propunerii bugetare.
Astfel, documentul propune o creștere cu 4,8 miliarde de euro pentru coeziune, însă este vorba despre bani noi și care sunt nealocați. Totodată, este prevăzută posibilitatea de transfer de fonduri între politica de coeziune și instrumentele bugetare pentru convergență și competitivitate. Mai mult, sunt cuprinse și flexibilități privind implementarea politicii de coeziune, incluzând aici posibilități de transfer de până la 15% între fonduri, regula de N+2 ani pentru absorbția fondurilor și creșterea cu 5% a ratei de co-finanțare din partea UE pentru regiunile ultra-periferice.
În ce privește politica agricolă comună, sunt prevăzute creșteri cu 2 miliarde de euro pentru plățile directe către fermieri și cu 2,4 miliarde pentru dezvoltare rurală, în ambele cazuri fiind vorba de bani noi și nealocați.
De asemenea, pentru a obține sprijinul Parlamentului European, care a criticat propunerea aflată în negociere la nivelul statelor membre, Consiliul European și Comisia Europeană propun creșterea finanțării pentru ambițiile privind neutralitatea climatică de la 25% la 30%.
Principalele domenii care înregistrează tăieri sunt programul de cercetare Horizon (900 de milioane de euro), programul pentru spațiu (9oo de milioane), instrumentele pentru vecinătate, dezvoltare și cooperare internațională (500 de milioane). Cele mai mari tăieri par a se regăsi în privința mobilității militare (1,5 miliarde de euro).
În ce privește resursele proprii ale Uniunii, documentul listează taxa propusă pentru plastic. Impozitul pe plastic ar presupune aplicarea unei taxe de 80 de cenți pentru fiecare kilogram de ambalaj din plastic nereciclat, Comisia Europeană estimând că această taxă ar genera 6,6 miliarde de euro pe an.
Sursa: caleaeuropeana.ro