În timp ce majoritatea statelor își reformează serviciul diplomatic punându-l în serviciul propriilor economii, Republica Moldova nu are o politică externă care să se axeze pe o promovare activă a intereselor economice în afară, susţine Valentin Lozovanu, expert la Institutul IDIS Viitorul, în studiul “Diplomația economică: reintegrarea verigii lipsă în politica externă a Moldovei”. Potrivit specialistului atât concepția de politică externă a Moldovei, cât și Strategia de promovare a exporturilor și atragere a investițiilor, dar și alte documente normative care reglementează activitatea instituțiilor pe dimensiunea externă, “nu propun decât o abordare limitată a instrumentului de diplomație economică”. Astfel, rețelele de reprezentare diplomatică ale țării nu sunt utilizate în deplină capacitate, persistă deficiențe de coordonare între instituții, dar și de cooperarea cu sectorul privat, societate civilă, diasporă, spațiul academic etc., fapt ce cauzează o utilizare limitată sau/și ad-hoc a instrumentelor diplomației economice. Aceste circumstanțe împiedică valorificarea optimă a resurselor existente și necesită o regîndire după exemplul altor state, afirmă Lozovanu.
Economistul constată că majoritatea personalului diplomatic nu are pregătire economică (de bază sau instruiri continue), iar efectivul ambasadelor nu conțin obligatoriu și specialiști în domeniul economiei/comerțului, cu excepția celor din câteva state CSI (Rusia, Ucraina, Belarus), România și Polonia. Rămâne de ghicit în ce mod Republica Moldova dorește valorificarea oportunităților pe care le prezintă piața UE (dar și piețele emergente) dacă nu are în componența misiunilor sale diplomatice din țările UE (majoritatea lor) nici un specialist în domeniul economic (consilieri economici), iar în centrală nici o direcție specializată?, se întreabă expertul de la IDIS Viitorul.
Potrivit lui Lozovanu, lipsa unei diviziuni clare a responsabilităților poate provoca o coordonare defectuoasă (în special dintre ME și MAEIE) iar dotarea insuficientă cu personal specializat al MAEIE favorizează situații când acesta în calitate de coordonator al cooperării externe este depășit.
Orientarea exclusiv spre UE
Un alt aspect important îl reprezintă faptul că, în timp ce majoritatea țărilor (Marea Britanie, Franța, Germania, Olanda ș.a). își concentrează atenția spre economiile emergente cu perspective de creștere economică sustenabilă (China, India, Brazilia, Africa de Sud ș.a.), Moldova este orientată aproape exclusiv spre UE (o piață matură și foarte competitivă, cu o creștere economică mai lentă) și într-o măsură nesemnificativă (poate cu excepția Chinei și încercarea de păstrare a piețelor tradiționale din CSI) în altă parte, precizează Valentin Lozovanu.
Potrivit expertului proximitatea geografică și orientarea geopolitică influențează, fără îndoială, legile gravitației economice.
Totuși, aceasta nu trebuie să excludă identificarea și valorificarea și a altor oportunități (pentru atragerea investițiilor și diversificarea piețelor de export. Un asemenea set de măsuri de ordin extern va complementa reformele economice interne de modificare a structurii economiei Moldovei și va contribui astfel la schimbarea paradigmei de dezvoltare. Toate acestea implică necesitatea unei reconfigurări a diplomației moldovenești pentru a include diplomația economică ca prioritate, mai susţine expertul IDIS Viitorul.
Sursa: http://www.euractiv.ro/euractiv-moldova/De-ce-Moldova-nu-are-diplomatie-economica-418
Articol semnat de Mold-Street.com