Ce se va întâmpla dacă Trump se distanțează de UE? Reuniunea miniștrilor europeni de Externe și ai Apărării oferă un prim răspuns la această întrebare.
Deși a trecut aproape o săptămână de la alegerea lui Donald Trump în funcția de presedinte al SUA, în Europa domnește în continuare un sentiment de nesiguranță, lucru vizibil și la reuniunea de luni a miniștrilor de Externe și ai Apărării din UE, de la Bruxelles, relatează Spiegel Online.
Până acum, nu se știe nimic despre programul de politică externă al președintelui american ales, unii diplomați UE îndoindu-se că ar exista vreunul. Cunoscute sunt doar declarațiile lui Trump din campanie, declarații care provoacă teama îndepărtării Washingtonului de liniile de politică externă din ultimele decenii.
A existat și o temă asupra căreia miniștrii UE au căzut de acord: Europa trebuie să-și asume mai multe responsabilități. “Asta ne-a fost mereu clar … indiferent de rezultatul alegerilor din SUA”, a declarat ministrul german al Apărării, Ursula von der Leyen.
A fost luată și o măsură concretă: adoptarea unui plan de apărare care ar permite, pentru prima dată, trimiterea unor forțe de reacție rapidă în afara spațiului comunitar.
Cele trei puncte esențiale ale planului:
UE să fie capabilă să răspundă la conflicte și crize externe.
să ajute țările partenere să construiască structuri de securitate, prin misiuni de instruire și formare.
UE să-și poată apăra cetățenii.
Planul, un document de 16 pagini, cuprinde și alte sarcini și obiective, dar multe nu pot fi implementate decât cu cheltuieli suplimentare.
UE ar urma să aibă un centru permanent de comandă pentru misiuni militare și civile în străinătate, structură care să-i permită să acționeze independent în chestiuni ce ține de securitate și apărare.
Tratatul de la Lisabona permite unui grup de state să coopereze mai strâns în domeniul apărării, iar decizia poate fi luată în Consiliu cu majoritate calificată, ceea ce înseamnă că planul nu poate fi ”sabotat” de britanici. De altfel, ministrul britanic de Externe, Boris Johnson, a avertizat că UE va concura NATO și “va submina arhitectura de securitate fundamentală din ultimii 70 de ani”. Și ministrul britanic al Apărării, Michael Fallon, a precizat că ar fi mai bine ca statele membre să crească cheltuielile de apărare, în loc să construiască ”un sediu costisitor sau să viseze la o armată a UE”.
Buget mic față de cel al SUA
Planul ar urma să fie semnat în decembrie, iar detaliile financiare vor fi probabil discutate anul viitor.Sumele sunt foarte mici față de cele 18 miliarde de dolari pe care Statele Unite intenționează să le investească în tehnologii noi, în următorii cinci ani, observă Reuters, preluată de Agerpres.
Cu toate acestea, apreciază Reuters, pasul este deosebit de important după comentariile lui Trump din timpul campaniei electorale. Viitorul șef al Casei Albe a criticat nivelul redus al cheltuielilor militare al unora din membrii europeni ai NATO.
Șefa diplomației europene, Federica Mogherini, a precizat că guvernele statelor membre UE sprijină utilizarea unor grupuri de luptă cu efective de câte 1.500 de militari, care sunt operaționale din 2007 dau nu au fost încă trimise în misiuni.
Poziția României: Abordarea să fie complementară cu prioritățile NATO
La reuniune a participat și șeful diplomației române, Lazăr Comănescu. Referitor la stadiul implementării Strategiei Globale a UE, ministrul român de Externe s-a pronunţat ”în favoarea unui proces de implementare gradual, care să reflecte într-un mod ambiţios și pragmatic interesele tuturor statelor membre”, potrivit unui comunicat MAE. Ministrul Lazăr Comănescu a punctat, de asemenea, importanţa unei abordări din partea UE care să fie ”complementară cu priorităţile şi activităţile NATO, inclusiv prin implementarea Declarației comune UE-NATO de la Varșovia”.
Sursa> euroactiv.ro