R. Moldova a fost considerată în anii trecuţi o poveste de succes a Parteneriatului Estic. 2015 a dezvăluit însă adevărata faţă: corupţie, delapidări, o societate divizată încă între est şi vest. Un “horror”, potrivit fostului premier Ion Sturza.
Expert Forum a organizat, luni, la Bucureşti, o dezbatere “nu doar despre Moldova, ci mai ales cu Moldova”, ocazie cu care Maia Sandu, fost ministru al Educaţiei la Chişinău, a trecut în revistă, motivele pentru care R. Moldova a ajuns dintr-o poveste de succes “un horror”, după cum s-a exprimat un alt speaker.
“Suntem într-un moment în care cetăţenii nu mai cred în instituţiile statului. Cele mai multe s-au compromis şi nu ne ajută să construim o relaţie între cetăţeni şi instituţii”, a declarat fostul ministru al Educaţiei Maia Sandu, evocând criza economică, bancară, socială, dar mai ales criza politică profundă “determinată de guvernarea proastă”.
“În timp ce noi toţi, şi partenerii de dezvoltare, ne credeam o istorie de succes a Parteneriatului Estic s-a dovedit că R. Moldova trece iar printr-un exemplu de guvernare proastă”, în pofida unor rezultate care au existat începând cu 2009, a mai declarat Sandu.
Fostul ministru a arătat cu degetul Partidul Democrat al lui Marian Lupu care a fost “foarte bun” în a controla instituţiile statului, exprimându-şi îngrijorarea că anumite instituţii rămase independente vor ajunge să lucreze în interesul unor politicieni şi nu al cetăţenilor.
Printre problemele enumerate de politician se numără şi existenţa în continuare a unei divizări între cei care se uită spre vest şi cei care se uită spre est.
Am avut o şansă în 2009, când s-a schimbat puterea şi la guvernare au venit partide care s-au declarat proeuropene. A existat atunci o şansă ca să se demonstreze că guvernarea poate să aibă grijă şi să lucreze în interesul cetăţeanului, indiferent de viziunile geopolitice. Acum toată lumea s-a convins că nu este aşa şi istoria a arătat că avem în R. Moldova sau o guvernare de dreapta sau o guvernare de stânga proastă”, a subliniat Maia Sandu.
Ea a atras atenţia că ţara sa este “într-o capcană”, cu un guvern care nu este considerat proeuropean, ci periculos prin capturarea instituţiilor statului, şi pe de altă parte cu perspectiva unor anticipate, în condiţiile în care “pe segmentul votantului proeuropean nu avem alternativă pentru că nu s-au creat încă nişte forţe sănătoase, suficient de puternice care să poată face faţă unui scrutin electoral”.
Pe de altă parte, anticipate nu ar trebui să fie organizate mai târziu de toamna lui 2016, “altfel riscăm să nu mai putem avea alegeri libere”.
Sandu a reamintit faptul că societatea civilă i-a transmis guvernului o serie de condiţii, similare cu cele ale Guvernului român pentru acordarea împrumutului, apreciind că protestul trebuie să rămână în continuare un mijloc de presiune asupra autorităţilor.
“Există temerea că cei de la putere vor încerca să îndeplinească aceste condiţii pe jumătate, să facă anumite lucruri, dar nu să respecte neapărat spiritul acestor condiţii, şi anume diminuarea controlului politic al instituţiilor şi să începem reforme adevărate în justiţie şi combaterea corupţiei” a mai spus fostul ministru.
În opinia sa, călcâiul lui Ahile pentru actualul guvern este situaţia bugetară, mai ales că acesta are în plan o serie de măsuri populiste, precum creşterea unor plăţi sociale.
Problemele din justiţie
Centrul Naţional Anticorupţie se ocupă de investigarea cazurilor de corupţie, dar la o analiză se poate observa că nu este vorba de dosare de mare corupţie, a subliniat Nadejda Hriptievschi, de la Centrul de Resurce Juridice din Moldova.
Aceasta a atras atenţia şi asupra rezistenţei la reformă şi a luptei între instituţiile judiciare, precum şi asupra faptului că proiectul de lege privind reforma procuraturii se află în Parlament din 2013.
O problemă există şi în ceea ce priveşte integritatea. Comisia Naţională pentru Integritate reprezintă “o mare dezamăgire”, deoarece nu are competenţe pentru a da sancţiuni, iar în sistemul judiciar se remarcă o tendinţă de numire a unor persoane cu probleme de integritate.
Poziţia României
Cristian Ghinea, consilier al premierului Dacian Cioloş, a precizat că autorităţile române doresc “o Moldovă democratică şi reformată”, avertizând Chişinăul că acele condiţii transmise de premier nu sunt doar ale României, ci au fost făcute în urma unor consultări cu CE.
Referitor la programul privind alocarea a 100 de milioane de lei început în 2010, Ghinea a remarcat că nu au existat “proceduri clare pentru ca banii să aibă impact”, motiv pentru care, deşi trebuia să se termine în 2014, până acum s-au s-au cheltuit “cam jumătate din bani” (confinanţare la gazoductul Iaşi-Ungheni, ajutor umanitar în urma inundaţiilor din 2010 şi programul pentru grădiniţe – care este de succes).
“Ar mai fi disponibili pentru anii care vin, dar atenţie, nu sunt prinşi în bugetul pe acest al României, deci e o promisiune pentru anii care vin”, a spus Cristian Ghinea.
“Cu mici excepţii, noi am ascultat astăzi povestea unui stat eşuat: R. Moldova. Nu diferă mult speech-ul celor din Libia, Somalia de cel al celor care au venit astăzi din R. Moldova”, a afirmat Ion Sturza, fost premier moldovean.
Întrebările lui Sturza:
Cum a fost posibil acest horror, cu furturile, corupţia?
Cum a fost posibil ca această ţară să fie în final capturată de o singură persoană care a privatizat funcţiile fundamentale ale statului?
Fostul premier a lansat critici şi la adresa SUA.
Doamna Nuland şi-a ancorat portavionul pe Dâmboviţa şi după consultări la Cotroceni a aruncat bomba stabilizării. Bomba asta care a fost, de fapt, o bonitate pentru sistemul oligarhic din R. Moldova şi care le-a dat foarte mult tupeu celor de la Chişinău să-şi continue acest jaf.
“Americanii au aruncat bomba dar stabilizarea trebuie s-o facă românii”, a susţinut Sturza, adăugând că, pentru prima dată din 1912, România este responsabilă “pe bune” de stabilizarea şi de reformele din R. Moldova. În plus, va trebui să plătească şi pentru reconstrucţia ţării.
În opinia sa, în prezent Rusia nu mai are prea multe resurse şi nici dorinţă să se implice în R. Moldova.
Despre povestea de succes: “Toată această poveste de succes a fost construită imaginar de nişte funcţionari, fie ei din serviciile secrete, fie ei din diplomaţie – şi nu mă refer numai la cea română, care au raportat în veselie despre megasuccesele R. Moldova şi, direct sau indirect, au contribuit la construcţia acestui regim criminal de la Chişinău”, a afirmat Ion Sturza.
SURSA: euroactiv.ro