Ministrul român de externe, Bogdan Aurescu, a propus la Berlin, în cadrul discuțiilor informale a miniștrilor de externe din statele membre UE pe tema conflictului din Mediterana de Est, ca Turcia ă înceteze operațiunile, urmând să fie instituit un moratoriu asupra explorărilor în zonele maritime aflate în dispută până la realizarea delimitărilor maritime în discuție, fie prin negocieri, fie prin recurgerea la o instanță internațională, cum este Curtea Internațională de Justiție.
Potrivit unui comunicat al MAE remis CaleaEuropeană.ro, România și-a exprimat ”solidaritatea cu Grecia și Cipru, precum și sprijinul pentru eforturile în derulare la nivelul UE de dezescaladare și de relansare a dialogului cu Turcia”, în contextul în care această țară întreprinde acțiuni de exploatare și în Marea Neagră, după ce președintele Recep Tayyip Erdogan a anunțat găsirea celui mai mare zăcământ de gaze din istoria țării sale în Marea Neagră, foarte aproape de o zonă în care granițele maritime ale Bulgariei și României converg și nu departe de blocul Neptun al României, cel mai mare zăcământ de gaze din Marea Neagră descoperit în urmă cu opt ani de Petrom și Exxon.
În același timp, ministrul Bogdan Aurescu a afirmat că ”orice dispută privind delimitările maritime ar trebui soluționată exclusiv pe cale pașnică și în conformitate cu dreptul internațional”.
În acest context, ministrul de externe român a exprimat ”deschiderea României de a împărtăși, atât cu Grecia, cât și cu Turcia, expertiza dobândită în problematica delimitărilor maritime, în urma procesului privind Delimitarea Maritimă în Marea Neagră de la Haga, în conformitate cu dreptul internațional aplicabil”.
În același timp, Bogdan Aurescu, a reiterat ”necesitatea menținerii unui dialog cuprinzător al UE cu Ankara, având în vedere arealul extins de teme de interes comun, precum migrația, comerțul și lupta împotriva terorismului”.
La nivel european, Înaltul Reprezentat al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell, a anunțat că Uniunea Europeană pregăteşte sancţiuni împotriva Turciei care ar putea fi decise la Consiliul European din 24 septembrie, ca răspuns la diferendul între Atena şi Ankara privitor la Mediterana Orientală, potrivit Reuters și AFP, citate de Agerpres.
Măsurile respective, menite să limiteze capacitatea Turciei de a face explorări pentru gaz natural în apele disputate, ar putea viza persoane, nave sau utilizarea porturilor europene, a menţionat Borrell.
Uniunea Europeană se va concentra pe orice este legat de ”activităţi pe care le considerăm ilegale”, a completat acesta, după reuniunea informală a miniştrilor de externe europeni găzduită de Berlin, capitala ţării ce asigură în prezent preşedinţia rotativă a Consiliului Uniunii Europene.
Josep Borrell, care a prezidat reuniunea, a afirmat că blocul comunitar este gata să sancţioneze navele turce şi să le blocheze accesul la porturile UE. În plus, Uniunea Europeană ar putea impune sancţiuni contra economiei Turciei. ”Putem merge până la măsuri privitoare la activităţi sectoriale, unde economia turcă este legată de economia europeană”, a explicat demnitarul european.
Totuşi, Borrell şi ministrul de externe german Heiko Maas au precizat că Uniunea Europeană doreşte să ofere întâi o şansă dialogului pentru a detensiona relaţiile dintre Grecia şi Turcia.
Amintim că tensiunile dintre Ankara și Antena privind explorările din Mediterană devin din ce în ce mai intese.
Într-o amenințare la adresa unui alt stat membru NATO, Recep Tayyip Erdogan a declarat miercuri, în cadrul unei ceremonii pentru marcarea Bătăliei de la Manzikert din 1071, care a deschis intrarea turcilor în Anatolia după victoria sultanului selgiucid Alp Arslan asupra bizantinilor, că țara sa ”va lua ceea ce îi revine de drept în Marea Neagră, Marea Egee şi Marea Mediterană” și le-a cerut interlocutorilor săi ”să se abțină de la orice eroare care ar deschide calea ruinării lor”, avertizând că va recurge la toate mijloacele, inclusiv cele militare.
În încercarea de a mai calma spiritele, președintele american Donald Trump a avut joi convorbiri telefonice separate cu președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, și cu premierul Greciei, Kyriakos Mitsotakis, alăturându-se prin acest gest Germaniei, care, prin vocea ministrului său de externe, Heiko Maas, a făcut apel la dialog.
”Preşedintele Trump a reafirmat faptul că Grecia şi Turcia trebuie să se angajeze să poarte un dialog, aceasta fiind singura cale către rezolvarea diferendelor”, a scris pe Twitter subsecretarul de presă al Casei Albe, Judd Deere.
La rândul său, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, aflat într-o scurtă vizită la Berlin, a cerut joi Greciei şi Turciei să dialogheze pentru a rezolva situaţia din Mediterana de Est.
”Mă adresez Greciei şi Turciei. Mesajul meu este următorul: criza trebuie să fie rezolvată” cu respectarea dreptului internaţional, a avertizat Stoltenberg, care a adăugat că ”dialogul şi detensionarea sunt în interesul tuturor”.
În baza acestui tratat, Egiptul şi Grecia sunt de acum autorizate să obţină fiecare beneficii maxime din resursele disponibile în zona economică exclusivă (ZEE), în special din rezervele de petrol şi gaz.
Sursa:caleaeuropeana.ro