Germania a declinat luni apelurile Franţei de a abandona proiectul de gazoduct Nord Stream 2 cu Rusia, ca reacţie la reprimarea manifestaţiilor desfăşurate în Federaţia Rusă în semn de sprijin faţă de opozantul rus Aleksei Navalnîi, aflat în prezent în închisoare, relatează AFP, potrivit Agerpres.
“Guvernul federal nu şi-a schimbat poziţia de bază” pe acest subiect, a declarat presei o purtătoare de cuvânt a executivului german, Martina Fietz, ceea ce înseamnă că Berlinul continuă să sprijine proiectul energetic şi refuză să-l lege de încarcerarea adversarului principal al Kremlinului și al lui Vladimir Putin, deși Aleksei Navalnîi a fost tratat și recuperat într-un spital în Berlin în urma tentativei de asasinare la adresa sa prin otrăvire cu agent neurotoxic Noviciok.
Precizările Berlinului vin după ce secretarul de stat francez pentru afaceri europene, Clement Beaune, a criticat Germania la postul de radio France Inter, propunându-i să abandoneze proiectul controversat.
“Am adoptat deja unele sancţiuni, am putea adopta altele, dar trebuie să fim lucizi, nu este suficient. Cred că opţiunea privind Nord Stream este o opţiune care ar putea fi reeaxaminată”, a spus responsabilul francez, menţionând că mingea se află în terenul Germaniei.
“Este o decizie germană astăzi pentru că este un gazoduct care ajunge în Germania”, a insistat el.
“Am spus întotdeauna că avem cele mai mari îndoieli cu privire la acest proiect“, a continuat Clement Beaune, dând de înţeles că autorităţile franceze se pronunţă în favoarea abandonării Nord Stream 2, lucru solicitat și de Polonia imediat după otrăvirea lui Navalnîi, dar și de Parlamentul European într-o rezoluție adoptată în luna ianuarie.
Franţa și-a mai exprimat rezervele faţă de acest proiect și în 2019, când a susținut eforturile președinției României la Consiliul UE de modificare a directivei gazelor naturale, un text legislativ care stipulează că ”principiile legislației UE în materie de energie vor fi aplicate tuturor conductelor de gaz din și înspre țările terțe”.
Germania resimte în continuare și presiuni din partea partenerilor transatlantici. Deși pe un ton diametral diferit de cel al administrației Trump, noua administrație Biden a subliniat recent că președintele SUA consideră că gazoductul rus Nord Stream 2 “este o afacere proastă pentru Europa”.
În schimb, cancelarul german Angela Merkel a arătat în marja unei convorbiri telefonice cu Joe biden că deși relația transatlantică va reveni pe un făgaș al normalității și dialogului, ea va continua să susțină proiectul Nord Stream 2 și a criticat sancțiunile extrateritoriale americane.
“SUA vor să împiedice Nord Stream 2, argumentând că Europa devine prea dependentă de Rusia în ce priveşte aprovizionarea energetică, iar anumite ţări europene îl resping de asemenea“, a recunoscut săptămâna trecută Steffen Seibert, purtătorul de cuvânt al cancelarului Angela Merkel.
Însă “guvernul german consideră acest proiect drept un proiect economic şi refuză în continuare să-l bage” în discuţie pentru a-l încetini, a adăugat el.
De altfel, la începutul lunii decembrie a anului trecut, lucrările la Nord Stream 2, care se întinde pe o distanţă de 1.200 km pe sub mare, au fost reluate în apele germane, după ce fuseseră suspendate aproape un an din cauza sancţiunilor americane.
Gazoductul Nord Stream 2, o investiţie de 11 miliarde de dolari, finanţată jumătate de Gazprom şi jumătate de cinci companii europene (OMV, Wintershall Dea, Engie, Uniper şi Shell), va permite dublarea capacităţii de transport a Nord Stream 1, până la 110 miliarde de metri cubi pe an, astfel că o cantitate mai mare de gaze naturale ruseşti va ajunge direct în Germania via Marea Baltică, fără a mai trece prin Ucraina.
Lucrările la conducta lungă de 1.230 km au fost întrerupte brusc în decembrie 2019, când compania elvețiană Allseas a pus capăt proiectului pentru a evita sancțiunile SUA menite să pedepsească companiile care asistă la construcții, într-un moment în care 94% din lungime era deja finalizată. Acest lucru a forțat Gazprom să găsească și să-și pregătească propriile nave pentru a așeza restul de 120 km pe fundul mării.
Polemica s-a intensificat de la otrăvirea lui Aleksei Navalnîi – care atribuie preşedintelui Vladimir Putin responsabilitatea pentru tentativa de omor -, arestarea sa la întoarcerea în Rusia la 17 ianuarie după cinci luni de convalescenţă în Germania şi reprimarea manifestanţilor care cer eliberarea sa.
UE ia în calcul adoptarea de noi sancţiuni dacă Putin continuă represaliile împotriva opoziţiei. Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell, urmează să efectueze o vizită la Moscova între 4 şi 6 februarie pentru a cere eliberarea lui Navalnîi.
SURSA: caleaeuropeana.ro