Ambasadorii statelor UE la Minsk, printre aceștia aflându-se și cel al României, ambasadorul Viorel Moșanu, au transmis un mesaj de solidaritate cu opoziția bielorusă și solicită eliberarea tuturor protestatarilor și liderilor politici care au fost arestați de autorități.
Reprezentanții diplomatici au făcut o poză de grup, fiecare dintre aceștia purtând un ecuson cu mesajul ”prizonieri politici în Belarus”.
© Comisia Europeană în România/ Facebook
”Noi, șefii misiunilor statelor membre UE la Minsk, facem apel la autoritățile din Belarus să acționeze în conformitate cu obligațiile sale internaționale și să-i elibereze pe toți cei din Belarus care au fost închiși în ultimele luni din motive politice. Suntem alături de toți prizonierii politici din Belarus – câteva zeci de bărbați și femei – închiși pe nedrept pentru apărarea și promovarea libertăților fundamentale și a democrației”.
Aceștia au transmis că fiecare dintre ei va aduce ”o listă a deținuților politici din Belarus la fiecare întâlnire cu oficialii din Belarus”.
”Reiterăm că o rezolvare pașnică și durabilă a crizei actuale poate rezulta doar dintr-un dialog național incluziv, ținut cu respectarea deplină a drepturilor și libertăților fundamentale ale poporului din Belarus și cu respectarea deplină a cererii lor pentru un proces democratic”, a fost mesajul comun transmis de ambasadori, potrivit unui mesaj al Reprezentanței Comisiei Europene în România.
De altfel, România este un stat membru activ în acest dosar.În urma unei reuniuni a Consiliului Permanent al Organizației pentru Securitate şi Cooperare în Europa, Ministerul danez de Externe a anunțat că 17 state membre ale OSCE, între care și România, au constituit o misiune de experţi independenţi pentru investigarea încălcării drepturilor omului şi fraudelor electorale la scrutinul prezidenţial din Belarus.
Această misiune, care va investiga numeroasele relatări privind încălcări ale drepturilor omului înaintea, în timpul şi după alegerile din 9 august, urmează să publice un raport într-un termen de şase săptămâni, potrivit MAE danez.
Reprimarea violentă a amplelor proteste declanșate după alegerile prezidențiale din 9 august, în urma cărora Aleksandr Lukașenko a fost dat câștigător cu 80% dintre sufragii, a reprezentat obiectul unei rezoluții adoptate joi de Parlamentul European în care Aleksandr Lukașenko nu este recunoscut drept președinte al Belarusului.
În documentul mai sus amintit, Legislativul european consideră că alegerile de la începutul lunii august au avut loc cu ”încălcarea flagrantă a tuturor standardelor recunoscute la nivel internațional”, eurodeputații solicitând desfășurarea de noi alegeri pentru fotoliul prezidențial ”cât mai curând posibil sub o supraveghere internațională condusă de Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) și Biroul pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului (ODIHR), în prezența unor observatori internaționali, fiind garantat că alegerile se desfășoară în conformitate cu standardele recunoscute la nivel internațional”.
În același timp, europarlamentarii au condamnat în termenii cei mai fermi, autoritățile din Belarus pentru reprimarea violentă a protestelor pașnice pentru justiție, libertate și democrație în urma alegerilor prezidențiale frauduloase din 9 august; solicită să se înceteze imediat violența, să fie eliberate imediat și necondiționat toate persoanele deținute din motive politice, înainte și după așa-numitele alegeri din 9 august, inclusiv persoanele deținute pentru participarea la protestele împotriva rezultatelor alegerilor sau împotriva violenței utilizate de autorități sau pentru că au susținut aceste proteste, precum și să se renunțe la toate acuzațiile împotriva acestor persoane”.
În semn de solidaritate și apreciere a curajului cu care au apărat principiile democratice, principalele trei grupuri politice din Parlamentul European, și anume PPE, S&D și Renew Europe, au nominalizat opoziția democratică din Belarus, reprezentată de Consiliul de Coordonare inițiat, printre altele, de candidata Svetlana Tihanovskaia, laureata premiului Nobel Svetlana Aleksievich sau activista politică Maryia Kalesnikava, la Premiul Saharov pentru libertatea de gândire, acordat anual de Legislativul european.
Premiul Saharov pentru libertatea de gândire este acordat de Parlamentul European în fiecare an. A fost înființat în 1988, pentru a onora persoanele sau organizațiile care fac eforturi pentru drepturile omului și libertățile fundamentale.
Acesta poartă numele fizicianului rus Andrei Dmitrievici Saharov (1921-1989), câştigător al Premiului Nobel pentru pace în 1975, care a constituit în 1970 un Comitet pentru apărarea drepturilor omului şi a victimelor proceselor politice, fiind considerat în URSS un disident subversiv.
Sursa: caleaeuropeana.ro