În mijlocul Mării Baltice, un vânt rece bate peste o fostă frontieră a Războiului Rece. După mai bine de 20 de ani de irelevanţă strategică, din cauza comportamentului imprevizibil al Rusiei, insula suedeză Gotland este din nou în centrul atenţiei.
Suedia a decis anul trecut să disloce trupe pe Gotland, de teama unui atac al Rusiei. Este cel mai nou capitol din lunga istorie militară a insulei, iar un soldat reîntors este încântat să fie din nou aici, se arată într-un reportaj BBC.
„Este aproape ca un vis devenit realitate”, spune locotenent-colonelul Stefan Pettersson. După un deceniu de viaţă civilă, Pettersson poartă din nou uniformă şi se pregăteşte să preia comanda apărării insulei suedeze.
În timp ce priveşte locul acoperit de zăpadă unde el şi colegii săi obişnuiau să se antreneze, lui Pettersson încă nu îi vine să creadă. „Întotdeauna am visat să fiu din nou soldat şi să mă întorc aici, pe Gotland, să înfiinţez o nouă unitate, este perfect”, mărturiseşte el.
Noua forţă militară, care va prinde contur până la finalul anului următor, va avea 300 de soldaţi. Va dura ceva până când infrastructura va fi gata, chiar şi pentru această unitate restrânsă. După ce i-a întors spatele insulei în urmă cu 20 de ani, armata suedeză o ia acum de la zero.
Fostele cazărmi au fost de mult timp transformate în birouri guveramentale locale. Într-un depozit din pădure au mai rămas 14 tancuri germane Leopard, care îşi aşteaptă trupele să li se alăture.
Soldaţii dislocaţi acum nici nu se compară cu forţa de 15.000 – 20.000 de militari care au staţionat pe insulă în timpul Războiului Rece, însă oficialii suedezi susţin că pot trimite rapid întăriri dacă este nevoie.
Atmosferă încordată
„Suntem în mijlocul NATO pe de o parte şi al Rusiei pe de altă parte. Gotland este chiar în mijlocul acestei situaţii”, punctează Stefan Pettersson. Deşi „situaţia” nu înseamnă momentan o întoarcere la realităţile Războiului Rece, totuşi se observă o atmosferă din ce în ce mai încordată în zona baltică.
Autorităţile din Suedia spun că avioanele de război ruseşti le violează frecvent spaţiul aerian. În 2014, întreaga ţară a fost panicată timp de o săptămână, pentru că un submarin rusesc ar fi umblat pe ascuns prin apele de mică adâncime ale arhipelagului Stockholm.
„Putem observa că sunt tot mai multe exerciţii, tot mai multe activităţi militare în Marea Baltică. De asemenea, vedem şi o activitate mai mare, avioane care zboară aproape de aeronavele noastre”, a declarat ministrul suedez al Apărării, Peter Hultqvist.
Este una să vezi ce fac ruşii, dar ce înseamnă toate acestea? Nimeni din Suedia nu crede că Rusia ar lansa un atac neprovocat împotriva unei ţări din afara fostei Uniuni Sovietice, însă Moscova are un comportament din ce în ce mai imprevizibil.
„Am înţeles, înainte să se întâmple, anexarea Crimeii? Am înţeles că au fost foarte aproape de a provoca ceva (un război – n.red.) în estul Ucrainei? Este una dintre marile provocări ale momentului: ce pun la cale şi de ce o fac?”, a arătat şi Michael Byden, comandantul suprem al forţelor armate suedeze.
Unii analişti cred că atitudinea Rusiei are mai degrabă legătură cu consolidarea sprijinului populaţiei pentru Vladimir Putin decât cu examinarea apărării suedeze.
Despre orice ar fi vorba, agresiunea Rusiei a determinat guvernul suedez să majoreze cheltuielile pentru apărare şi să se concentreze pe securitatea regională. A stârnit şi o dezbatere aprinsă despre posibilitatea ca Suedia să se alăture NATO.
Sondajele de opinie de anul trecut au arătat, pentru prima dată, că puţin peste jumătate dintre suedezi sunt în favoarea aderării la NATO. În 2012, mai puţin de unul din cinci suedezi susţinea alăturarea la Alianţa Nord-Atlantică.
Agresiunea Rusiei explică doar parţial această creştere, susţine Jacob Westberg, profesor de strategie la Universitatea de Apărare din Stockholm.
„Primul factor este o conştientizare mai mare a situaţiei triste în care se află forţele armate suedeze când vine vorba de apărarea teritoriului Suediei”, a punctat el.
În decembrie 2012, fostul şef al forţelor armate a provocat consternare după ce a recunoscut că armata suedeză ar putea să apere ţara timp de doar o săptămâna în faţa unui atac. „A rezultat o dezbatere dramatică. E adevărat? Ar putea fi rău? Şi a fost”, a arătat Westberg.
Şefii din armată încă sunt ruşinaţi de un incident din 2013, când şase avioane ruseşti au lansat un atac simulat asupra Stockholmului, iar forţele aeriene suedeze nu au putut face nimic.
În plus, NATO a anunţat joi că Rusia a simulat atacuri nucleare împotriva unor ţări membre ale Alianţei, dar şi împotriva unor parteneri precum Suedia, în martie 2013.
Suedia deja cooperează cu statele membre NATO. Însă o ţară care nu a mai luptat într-un război din 1814 şi se mândreşte cu tradiţia sa de a fi neutră ezită să facă următorul pas logic.
„Lăsăm securitatea propriei noastre ţări să depindă de capacitatea altor state de a descuraja Rusia de la agresiuni”, a spus Westberg.
În timpul incidentului cu cele şase avioane ruseşti, a fost nevoie ca două aeronave daneze, care operau în cadrul unei misiuni NATO, să vină în apărare dintr-o bază din Lituania.
Până când Suedia nu se va integra pe deplin într-un efort colectiv de apărare a regiunii baltice, nu va fi văzută ca un partener de încredere, a conchis Westberg.
Sursa: independent.md