Construirea unui stat de drept si consolidarea institutiilor democratice, dezvoltarea oportunitatilor de piata si asigurarea securitatii energetice, intensificarea mobilității și a contactelor interumane. Acestea ar fi punctele de reper incluse pe agenda summitului Parteneriatului Estic desfasurat la Riga intre 21 si 22 mai. O prioritate a reuniunii liderilor UE si celor sase tari vecine din Est este si problema soluționarii conflictelor din regiune, detensionarea situației și obținerea unei soluții politice pentru criza din Ucraina.
Insa, dupa summit-ul similar de la Vilnius, din toamna anului 2013, cand Republica Moldova a parafat Acordul de Asociere, iar celelalte republici ex-unionale au semnat si ele niste acorduri, se astepta ca la Riga sa fie acordata o perspectiva clara de aderarea celor trei tari cu aspiratii europene: Moldova, Ucraina si Georgia. Insa, din informatia existenta pana la acest moment, Uniunea Europeana s-a abtinut sa faca acest lucru.
Mai devreme, Edgars Rinkēvičs, ministrul de externe al Letoniei, tara ce detine in prima jumatate a anului curent presedentia in Consiliul Uniunii Europene, a declarat :
Edgars Rinkēvičs, ministrul de externe al Letoniei
“Nu există nici o îndoială, că politica Parteneriatului Estic este atractivă pentru toți partenerii noștri, ea se dezvoltă cu succes. Evident, fiecare dintre țările Parteneriatului Estic dorește să-și realizeze propriile obiective, condiții în care cu fiecare stat dintre cele sase urmează să se lucreze individual. Sperăm că această abordare își va găsi reflectare și în Declarația summitului PE de la Riga, pentru desăsurarea căruia lucram in mod activ “.
Viabilitatea Parteneriatului Estic este un subiect discutat destul de mult pe tot parcursul existentei acestei abordari a relatiilor dintre Uniunea Europeana si noii sa-i vecini din Est. Diferentele s-au aprofundat, dupa ce Moldova, Ucraina si Georgia au semnat Acordurile de Asociere cu Uniunea Europeana, moldovenii fiind si beneficiari de un an de zile a regimului liberalizat de vize. Armenia, in persoana presedintelui Serj Sarkisean, dupa trei ani de negocieri a Acordului de Associere si-a declarat predilectia pentru Uniunea vamala, iar Azerbaidjanul si Belarusi nici nu au declarat vre-o data ca si-ar dori o aprofundare mai mare a relatiilor decat cele de vecinatate.
Si totusi, Parteneriatul Estic nu a iesuat. De aceasta parere este Petras Austrevicius, raportor pentru Moldova din partea Parlamentului European.
Petras Austrevicius, raportor pentru Moldova, PE:
“Uniunea Europeana ar trebui sa fie multumita de Politica sa de vecinatate si nefericita de relatiile sale cu Rusia, care au iesuat. Privind Parteneriatul Estic, suntem absolut constienti, ca cele sase tari difera mult una de cealalta, dar aceasta inseamna doar, ca trebuie sa avem o abordare separate pentru fiecare dintre ele tinand cont de specificul ei. Cat tine de Republica Moldova, aceasta are de beneficiat foarte mult de pe urma Acordului de Asociere sic el de Liber Schimb. Implementarea lui ar conferi tarii voastre un puternic impuls pentru dezvoltarea economica si sociala.”
Si europarlamentarul Andi Cristea, preşedintele Comitetului parlamentar de Asociere cu Republica Moldova considera ca Moldova trebuie sa utilizeze din plin oportunitatile pe care le ofera parteneriatul Estic si sa continuie realizarea reformelor.
In pofida unor mesaje de sustinere a parcursului european adresate Chisinaului si societatii moldovenesti de catre oficialii de la Bruxelles si cei sositi in capitala tarii in ajunul summitului de la Riga, mai multe voci se solidarizeaza pentru definirea unei pespective clare de aderarea la Uniunea Europeana pentru Moldova, Georgia si Ucraina.
O declaratie in acest sens a fost adresata factorilor de decizie de la Bruxelles de catre Forumul Societății Civile din cele șase țări.
Krzysztof Bobinski, co-presedintele Comitetului de Coordonare a FSC a Parteneriatului Estic:
“Orice tergiversare în continuare vis-a-vis de punerea în aplicare a Acordurilor de Asociere” cu UE, făcutâ sub presiunea Rusiei va afecta credibilitatea UE în ochii oamenilor din țările Parteneriatului Estic. Perspectiva aderării la UE pentru țările care au semnat acordurile de asociere trebuie să fie inclusă în Declarația comună a Summit-ului de la Riga „.
Si ministrul de Externe al Romaniei, Bogdan Aurescu, a declarat la şedinţa comună a Comisiei pentru afaceri europene şi Comisiei pentru politică externă ale Camerei Deputaţilor, că este de datoria UE ca la summit-ul Parteneriatului Estic de la Riga, să ofere o perspectivă europeană R. Moldova, Georgiei şi Ucrainei, state care doresc să devină parte a Uniunii.
Bogdan Aurescu, ministrul de Externe al Romaniei:
„Sigur că este un summit al constatării progreselor care s-au făcut în aplicarea acordurilor de asociere şi este extrem de important ca summit-ul şi declaraţia lui să se concentreze pe modul în care UE şi statele membre sprijină statele din Parteneriatul Estic să aplice acordurile de asociere şi de liber schimb.
„Nu este normal să ceri acestor state să întreprindă tot felul de eforturi complicate de aducere în conformitate cu standardele europene, de fapt o reformă profundă, fără a aduce în faţa acestor state şi o ţintă, care, din punctul de vedere al României, trebuie s să fie perspectiva europeană a acestor state”.