Să trăim ca-n Europa!

Afirmând “apusul epocii beneficiilor păcii” și “o nouă ordine globală până în 2030”, Ursula von der Leyen propune strategia “Readiness 2030”: Pentru a evita războiul, Europa trebuie să se pregătească pentru război

Afirmând “apusul epocii beneficiilor păcii” și “o nouă ordine globală până în 2030”, Ursula von der Leyen propune strategia “Readiness 2030”: Pentru a evita războiul, Europa trebuie să se pregătească pentru război

19/03/2025
|
0 Comments
|

“Readiness 2030”. La două săptămâni de la lansarea planului “ReArmEurope” și în ajunul prezentării Cartei Albe a Apărării, președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen a schițat cele patru priorități pentru ca bătrânul continent să aibă “până în anul 2030 o postură de apărare europeană puternică” deoarece “epoca beneficiilor păcii a apus”, iar o “nouă ordine internațională va fi creată”.

Într-un discurs susținut la Academia Militară Regală a Danemarcei cu o zi înainte să publice Carta Albă a Apărării, Ursula von der Leyen a prezentat cele patru priorități – creșterea investițiilor militare prin planul “ReArmEurope” de 800 de miliarde de euro, cooperare pan-europeană privind investiții în infrastructură, mobilitate militară și armament, o strategie a “porcului spinos” pentru sprijinirea Ucrainei și dezvoltarea bazei industriale europene printr-o piață europeană de echipamente militare bazată pe achiziții de tip “buy European”. Ea a subliniat că “dacă Europa vrea să evite războiul, Europa trebuie să se pregătească pentru război” deoarece “Rusia se află pe o cale ireversibilă către crearea unei economii de război”.

Epoca beneficiilor păcii a apus de mult. Arhitectura de securitate pe care ne-am bazat nu mai poate fi considerată de la sine înțeleasă. Epoca sferelor de influență și a competiției pentru putere a revenit cu adevărat. (…) O nouă ordine internațională va fi creată în a doua jumătate a acestui deceniu și după aceea. Așadar, în timp ce ne aflăm astăzi aici, Europa se confruntă cu o alegere fundamentală cu privire la viitorul său”, a spus von der Leyen.

 

Dacă Europa vrea să evite războiul, Europa trebuie să se pregătească pentru război”, a avertizat Ursula von der Leyen, perioada celor trei decenii de pace de după căderea Cortinei de Fier s-a încheiat.

“Până în 2030, Europa trebuie să aibă o postura de apărare puternică”, a spus ea, anunţând că miercuri va prezenta o foaie de parcurs pentru strategia “Readiness 2030” (Pregătire pentru 2030) și care va cuprinde cele patru priorități.

 

Prima şi cea mai importantă prioritate este creşterea cheltuielilor pentru apărare, a subliniat președinta Comisiei Europene, referindu-se la planul “ReArm Europe” de 800 de miliarde de euro.

Cea de-a doua prioritate “în ce investim – şi cum investim – este la fel de important ca şi cât de mult cheltuim”, a adăugat Ursula von der Leyen, referindu-se la cooperare paneuropeană la scară largă, cu elemente fundamentale precum infrastructura și mobilitatea militară axate pe o reţea europeană funcţională de coridoare terestre, aeroporturi şi porturi maritime care să faciliteze transportul rapid de trupe şi echipamente militare până la orizontul anului 2030.

Această prioritate, care mai cuprinde investiții în apărarea antiaeriană şi antirachetă, sisteme de artilerie, muniţie, rachete și drone, reflectă lista de priorități agreată de liderii celor 27 de state membre la summitul consacrat apărării, desfășurat pe 6 martie la Bruxelles și care a marcat aprobarea politică a planului “ReArm Europe”.

A treia prioritate pentru apărarea europeană enunțată de președinta Comisiei Europene se referă la creşterea sprijinului pentru Ucraina, Ursula von der Leyen reluând “strategia porcului spinos de oţel“.

Strategia “porcului spinos” a fost adoptată de Taiwan, fiind o metodă de apărare care are ca scop să facă invazia foarte dificilă şi costisitoare pentru inamic.

“Trebuie să facem Ucraina suficient de puternică pentru a fi indigestă pentru potenţialii invadatori. Deci trebuie să investim în forţa Ucrainei”, a spus von der Leyen, reconfirmând afirmații similare susținute la summitul de la Londra din 2 martie, o etapă incipientă a coaliției de voință pe care europeni vor să o construiască în susținerea unui eventual acord de pace între Rusia și Ucraina.

Ea a anunţat că pentru a contribui la realizarea acestui obiectiv, va fi înfiinţat un grup operativ comun cu Ucraina pentru a coordona sprijinul militar al UE şi al statelor membre pentru Ucraina. “Aşadar, trebuie să accelerăm integrarea Ucrainei în piaţa europeană de echipamente europene. Iar industria noastră învaţă de la industria de apărare a Ucrainei”, a menţionat von der Leyen.

A patra prioritate enunțată de președinta Comisiei Europene este consolidarea bazei industriale de apărare a Europei, unde a pledat pentru un program de tip “Buy European”.  Un element-cheie este așa-numitul Mecanism european de vânzări pentru a pune în comun cererea națională și a achiziționa arme în comun.

Baza noastră industrială prezintă încă deficiențe structurale. Aceasta nu este încă capabilă să producă sisteme și echipamente de apărare în cantitățile și la viteza de care au nevoie statele membre. Ea rămâne prea fragmentată, cu actori naționali dominanți care se ocupă de piețele interne. Trebuie să schimbăm tendința. Aceasta începe cu investițiile în Europa. În prezent, majoritatea investițiilor în domeniul apărării se realizează în afara Europei. Cu alte cuvinte: locuri de muncă bune în afara Europei. Cercetare, dezvoltare și inovare în afara Europei. Acest lucru nu este sustenabil. Trebuie să cumpărăm mai mult european. Pentru că asta înseamnă consolidarea bazei tehnologice și industriale europene în domeniul apărării. Aceasta înseamnă stimularea inovării. Și asta înseamnă crearea unei piețe la nivelul UE pentru echipamentele de apărare.”, a detaliat von der Leyen.

La finalul discursului său, şefa Comisiei Europene a enumerat și potențialii parteneri pentru proiectele de apărare ale Uniunii Europene, referindu-se la NATO, SUA, Regatul Unit, G7, Canada, Norvegia, India și alte țări de pe continentul asiatic.

“Suntem pe deplin hotărâți să colaborăm cu NATO și cu Statele Unite. Securitatea noastră este indivizibilă. Acesta este motivul pentru care ne străduim să deschidem noi drumuri în materie de securitate împreună cu Regatul Unit și cu alți parteneri din Europa, din vecinătatea noastră sau din cadrul G7. Din Canada până în Norvegia. Și chiar atât de departe ca India și alte părți ale Asiei”, a conchis ea.

Zguduite de invazia Rusiei în Ucraina și de poziția mai conflictuală a președintelui american Donald Trump față de aliații occidentali tradiționali, țările europene au decis majorarea investițiilor pentru apărare și încearcă să reducă dependența de Statele Unite.

Astfel, ziua de marți în care întreaga atenție internațională este îndreptată spre convorbirea telefonică dintre președinții Statelor Unite și Rusiei, Donald Trump și Vladimir Putin, privind un posibil acord de pace, a fost martora unor evenimente politice majore pe continentul european.

Președintele Emmanuel Macron a declarat marți, într-un discurs la baza aeriană Luxeuil-Saint-Sauveur din estul țării, că această bază din apropiere de Germania și care a găzduit soldați americani în Primul Război Mondial va fi dotată, până în 2035, cu avioane de luptă Rafale care vor transporta rachetele de croazieră hipersonice cu armament nuclear ASN4G de nouă generație ale Franței, întărind postura nucleară a principalei puteri militare din UE.

Tot marți, Bundestagul, camera inferioară a Parlamentului german, a adoptat marți mai multe amendamente la Constituția țării care ar permite viitoarelor guverne federale și de stat să își asume mai multe datorii în domeniul apărării, deblocând astfel așa numita “frână constituțională a datoriei”, Votul pentru această reformă istorică a reprezentat ultimul punct de pe agenda celui de-al 20-lea Bundestag înainte de a-și încheia mandatul. Cel de-al 21-lea Parlament al Germaniei, ales în urma alegerilor din 23 februarie, își va începe mandatul la 25 martie. Votul în favoarea modificărilor îi oferă viitorului cancelar Friedrich Merz mână liberă și un “cec în alb” când vine vorba de cheltuielile pentru apărare, acesta invocând acordul drept un pas major către o nouă comunitate europeană de apărare. Planul de reformă a datoriei, prezentat în comun de conservatori și social-democrați, ar excepta cheltuielile de apărare de la rigorile frânei constituționale a datoriilor țării (de la o,35% din PIB la 1%) și va crea un fond special extra-bugetar de 500 de miliarde de euro pentru finanțarea proiectelor de infrastructură.

Reuniți pe 6 martie la Bruxelles pentru un summit anticipat a fi unul de cotitură pentru apărarea și înarmarea Uniunii Europene, liderii celor 27 de state membre au dat undă verde planului “ReArm Europe” de 800 de miliarde prezentat cu două zile înainte de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Concluziile șefilor de stat sau de guvern statuează că “Europa trebuie să devină mai suverană, mai responsabilă pentru propria apărare și mai bine echipată pentru a acționa și a face față în mod autonom provocărilor și amenințărilor imediate și viitoare, cu o abordare la 360 de grade” și că UE va “accelera mobilizarea instrumentelor și a finanțării necesare”, reafirmând totodată că o UE a securității și apărării este “complementară NATO”, alianță care rămâne “fundamentul apărării colective” pentru statele sale membre.

Concluziile Consiliului European aprobă planul “ReArm Europe” propus în ajunul acestui summit de către președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen, o veritabilă operațiune politică și decizională pentru a echipa Uniunea Europeană cu investiții de aproximativ 800 de miliarde de euro în următorii ani.

Planul este axat pe cinci piloni. Primul propune activarea clauzei de scutire națională din Pactul de Stabilitate și Creștere, care va permite statelor membre să-și crească semnificativ cheltuielile pentru apărare fără a declanșa procedura de deficit excesiv, ceea ce ar putea crea un spațiu fiscal de aproape 650 de miliarde de euro pe o perioadă de patru ani în bugetele naționale de apărare cumulate ale tuturor statelor membre. Cel de-al doilea vizează crearea unui nou instrument care va furniza 150 de miliarde de euro sub formă de împrumuturi pentru investiții în apărare denumit ulterior mecanismul “SAFE – Security Action for Europe”. Al treilea element este utilizarea bugetului UE prin mecanisme suplimentare și stimulente pentru ca statele membre să poată folosi fondurile de coeziune pentru a-și spori cheltuielile pentru apărare. Ultimele două măsuri vizează mobilizarea capitalului privat prin accelerarea Uniunii Piețelor de Capital și prin Banca Europeană de Investiții.

Carta Albă a Apărării va reprezenta o bază de discuție la summitul Consiliului European din 20-21 martie, axat pe competitivitate economică, o uniune a investițiilor și economiilor, apărare, sprijinul pentru Ucraina și o primă discuție privind viitorul buget pe termen lung 2028-2034.

 

Sursa: caleaeuropeana.ro