Reuniunea anuală a NATO la nivelul șefilor de stat și de guvern se ține începând de astăzi (08 – 11 iulie) la Washington și va fi ultima la care participă actualul secretar general Jens Stoltenberg, dar și, mulți se tem, ar putea fi ultima reuniune la vârf a Alianței la care participă și Joe Biden.
Summitul anual NATO marchează de data aceasta cea de-a 75-a aniversare a alianței militare, iar șefii statelor membre prezenți la Washington vor căuta să-și arate hotărârea și puterea colectivă. Dar deasupra deliberărilor se profilează un sentiment pronunțat de vulnerabilitate și anxietate, la trei sferturi de secol de la înființare.
Spectrul unei potențiale reveniri la Casa Albă a fostului președinte Donald Trump îi bântuie pe mulți dintre aliații europeni ai Statelor Unite și se apropie din ce în ce mai mult pe fondul îndoielilor tot mai mari asupra capacității președintelui Biden de a câștiga realegerea. Trump și-a exprimat în mod repetat antipatia față de NATO în primul său mandat, iar în cea mai recentă dezbatere a refuzat să spună dacă va scoate Statele Unite din Alianță. Diplomații europeni pregătesc deja planuri de urgență pentru o viitoare administrație Trump; mulți se îndoiesc că SUA s-ar retrage de fapt din NATO, dar sunt îngrijorați de faptul că Trump slăbește angajamentele americane față de alianță și că ar fi gata să submineze unitatea transatlantică.
Fanfara ultranaționalistă a lui Trump și fragilitatea demonstrată a lui Biden în timpul dezbaterii dintre cei doi au transmis un mesaj clar observatorilor străini. „Aceste alegeri fac mai mult pentru a discredita democrația americană decât ar putea spera vreodată [președintele rus] Vladimir Putin și [președintele chinez] Xi Jinping”, a scris Serghei Radchenko, istoric la Școala de Studii Internaționale Avansate Johns Hopkins, pe rețelele de socializare. „Sunt îngrijorat de imaginea proiectată în lumea exterioară. Nu este o imagine a conducerii. Este o imagine a declinului terminal.”
În Europa însăși, alegerile naționale și regionale au stimulat facțiunile populiste, de extremă dreaptă, inclusiv unele care sunt prietenoase cu Kremlinul și sceptice față de NATO – deși duminică, în Franța, alegătorii s-au mobilizat pentru a respinge partidul de dreapta, anti-imigrație, Rassemblement National.
Războiul din Ucraina va domina procedurile. Dar, în ciuda insistențelor Kievului și a nerăbdării unora dintre vecinii săi est-europeni, aderarea la NATO a Ucrainei nu va fi discutată la acest summit anual. În locul său, statele NATO vor să încheie acorduri bilaterale semnificative de securitate cu ucrainenii și lucrează pentru a accelera transferurile de arme și ajutor militar, dat fiind că forțele Ucrainei încă țin linia frontului la peste doi ani de la invazia pe scară largă a Rusiei.
Diplomații de la Washington știu că Trump ar putea alege să întrerupă sprijinul militar pentru Kiev, după ce unii republicani din Congres au blocat finanțarea necesară luni de zile. Ei se tem de un scenariu în care o Casa Albă a lui Trump ar putea permite în mod tacit Rusiei să-și consolideze controlul asupra teritoriilor câștigate ilegal din Ucraina, făcând eforturi pentru o pace negociată înainte ca Kievul să avanseze în război. Acesta este motivul pentru care atât administrația Biden, cât și unele guverne din Europa au încercat cu disperare să sprijine Ucraina pe termen scurt și mediu.
Dar succesorul desemnat al actualului secretar general Jens Stoltenberg – fostul prim-ministru olandez Mark Rutte – se poziționează ca un lider clar al alianței și le-a cerut deja colegilor europeni să se adapteze la orice schimbare politică ce va avea loc la Washington după alegerile SUA din luna noiembrie.
Autor: Dan Alexe
Sursa: moldova1.md