Kazahstanul a fost una dintre republicile care formau Uniunea Societică. După colapsul imperiului sovietic, ea a fost ultima care și-a proclamat îndependența. Aceasta s-a întâmplat la 16 decembrie 1991. La cîrma noului stat a rămas fostul lider comunist Nursultan Nazarbayev. El a condus Kazahstanul timp de 30 de ani, demisionând la 19 martie 2019.
Referindu-se la acea perioadă, oficialii de la Astana se exprimau diferit: de la ”când cineva se afla prea mult timp la putere, încep să-i scape din atenție multe lucruri importante” până la ”a fost o perioadă când nu puteam discuta despre problemele cu care se confrunta societatea”. Într-un fel sau alta, schimbarea, reformarea au devenit un imperativ al timpului.
La 5 iunie 2022, în cadrul unui referendum, peste 76% dintre alegătorii kazahi au aprobat modificările constituționale care vizau reforma politică propusă de președintele Kassym-Jomart Tokayev. Reforma constituțională a prevăzut întroducerea în Costituție a 56 de amendamente. Acestea țineau de limitarea puterii președintelui, acordarea mai multor împuterniciri parlamentului și asigurarea reprezentativității legislativului prin înlocuirea sistemului proporțional de alegeri cu unul mixt majoritar-proporțional. De asemenea, reformele prevedeau o descentralizare semnificativă a puterii, cu mai multe competențe acordate autorităților regionale și locale.
La aproape un an de la ultimul referendum din vara anului 2022, urmând prevederile Constituției actualizate, în Kazahstan se finalizează o transformare pe scară largă a tuturor instituțiilor puterii, care, în primul rând, răspunde aspirațiilor întregului popor. Transformările politice desfășurate în Kazahstan vizează îmbunătățirea sistemului de management al statului. Se face sesizată o mișcarea către democratizare, sporind participarea cetățenilor în procesul decizional la diferite neveluri.
Askar Nursa, expert la Centrul de Studii Strategice din Kazahtan avea să menționeze la o întâlnire cu jurnaliștii străini, că ”Schimbarile erau mai mult decat necesare în Kazahstan. Avem multe probleme, însă cea mai mare performanță pe care am inregistrat-o până acum este că putem vorbi liber, fără frică, despre acestea. Anterior acest lucru era imposibil”.
Procesul de reformare a regimului politic în Kazahstan s-a suprapus pe instabilitatea regională provocată de agresiunea Federației Ruse în Ucraina. Uneori, Kazahstanul este privit din afară straniu, pentru că menține o poziție neutră față de războiul declanșat de Rusia. Dar, Kazahstanul are o frontieră comună cu Federația Rusă de 7500 km. Kazahstanul, în diferite perioade a istoriei, a fost un loc de surghiun pentru reprezentantii multor popoare din cadrul URSS și din afara imperiului sovietic. Pe aceste pământuri au fost deportați prizonierii de razboi, așa-numiții culaci în perioada de colectivizare și cea a foamei, îar mai târziu au fost trimiși tineri pentru a participa la campania de valorificare a ţelinei lansată în 1956. 
Astăzi în Kazahstan conlocuiesc reprezentanți a peste 120 de etnii. Respectiv, orice problemă de ordin politic, economic sau social poate fi transformată într-un trigger pentru un conflict interetnic. Iată de ce autoritățile de la Astana și președintele Tocaiev în persoană acordă o importanță deosebită consolidării armoniei naționale, parteneriatuui dintre guvern și societate, urmând conceptul de „stat care asultă”. A fost iniţiată şi se promovează o nouă formulă a sistemului politic „Preşedinte Puternic – Parlament influent – Guvern responsabil”, care vizează modernizarea vieţii socio-politice a ţării.
Asigurarea coieziunii interetnice a fost și rămâne o provocare a statului Kazahstan încă de la declararea îndependenței sale. La începutul anilor 90 în structura etnică a societății kazahii nu constituiau majoritatea. Pentru a consolida statul și a evita potențiale conflicte și confruntări interentinice, în 1995, la inițiativa președintelui de atunci, Nursultan Nazarbaiev, a fost fondata Adunarea Poporului Kazahstanului. De-a lungul anilor, constituită ca un organ consultativ pe lângă șeful statului, Adunarea a capatat treptat tot mai multe împuterniciri, iar în urma referendumului constitutional desfasurat în iunie 2022, Adunarea Poporului a obtinul dreptul de a delega 5 deputați în Senatul Majelisului, Parlamentul Kazahstanului.
Byrganym Aitimova, politiciană și diplomată, șefa Consiliului Senatorilor în Parlamentul kazah a subliniat, că ”în anii 1990 mulți credeau că nu vom supraviețui ca stat, dar toleranța de care au dat dovadă kazahii și politica înțeleaptă la baza căreia a fost plasată identitatea cetățenească și nu cea etnică, a creat premizele necesare pentru dezvoltarea Kazahstanului”.
Svetlana Djamagambetova, membră a Consiliului Senatorilor în Parlamentul Kazahstanului a ținut să menționeze întro discuție cu jurnaliștii străini că Adunarea Poporului Kazahstanului este o platformă unică în spațiul post-sovietic. Și, deși aceasta activează din 1995, rolul ei este în continuă creștere. ”În perioada sovietică în Kazahstan s-a vorbitn doar limba rusă. Acum trebuie să parcurgem calea în care limba kazahă în practică să ocupe rolul unei limbi de stat. Nimeni nu trebuie forțat să învețe limba kazahă în scurt timp, sau și mai rău, să le fie limitate drepturile cetățenești. În același timp, toți cei care vor să ocupe funcții publice vor trebui obligatoriu să cunoască limba kazahă”.
În perioada 26-27 aprilie curent la Astana s-a desfășurat cea de-a XXXII sesiune a Adunarii Poporului Kazahstanului. Adresăndu-se delegaților la Adunarea Poporului, președintele țării, Kassym-Jomart Tokayev a remarcat rolul important al păstrării identității naționale și că în acest context este necesar să fie analizate cu atenție sporită problemele etnopolitice: ”Înțelegerea și unitatea sunt principala garanție a unui stat de succes. ……Problemele relațiilor interetnice ar trebui reglementate ținând cont de cerințele vremii. Această activitate ar trebui realizată în conformitate cu reformele la scară largă în curs. O abordare formală este inacceptabilă aici, politica interetnică necesită o atenție specială și o îmbunătățire constantă. Este important de reținut că niciuna dintre sarcinile strategice ale statului, de fapt, nu poate fi îndeplinită fără implementarea sarcinii fundamentale, aș spune chiar sfinte, de consolidare a unității civile, a identității naționale și a integrității etno-sociale a țării”.
În timpul sesiunii, șeful statului a accentuat că se fac evidente tentativele din exterior de a destabiliza situația în Kazahstan prin întermediu falsurilor din media și rețelele de socializare. El a amintit că libertatea merge mâină în mâină cu responsabilitatea. In finalul alocușiunii sale președintele Tokaev a stabilit prioritățile Adunării Poporului Kazahstan. În special, el a subliniat necesitatea de a suprima cu hotărâre orice provocări care vizează subminarea unității și armoniei și de a lua măsuri eficiente pentru eliminarea cauzelor tensiunii etno-sociale. În plus, a menționat că sunt necesari pași sistematici pentru a dezvolta un mediu multicultural și a stăpâni limba de stat de către toți cetățenii.
Războiul Rusiei în Ucraina a înfluiențat în mod indirect și situația economică din Kazahstan, inflația atingând nivelul de 20%. Pe de altă parte, în situația geopolitică actuală Kazahstanul devine cel mai important coridor de tranzit între Asia și Europa. Stimularea antreprenoriatului privat, dezvoltarea concurenței, reducerea barierelor administrative, îmbunătățirea legislației în domeniul administrației fiscale și vamale indică faptul că Kazahstanul este deschis investițiilor și pregătit pentru o cooperare economică pe termen lung.
În opinia oficialilor de la Astana asigurarea coeziunii sociale și etnice, dezvoltarea cu succes a statului poate avea loc doar printr-un proces de democratizare a țării, a instituțiilor statului, a societății. Măsurile adoptate pentru transformarea puterii, care vizează consolidarea internă și unitatea în țară, sporește valoarea Kazahstanului ca partener de încredere și stabil pe arena externă.
Ludmila Barba