La 60 de ani de la Tratatul de la Élysée care a consfințit reconcilierea dintre Franța și Germania, doi foști inamici pe câmpurile de luptă ale celor două războaie mondiale și doi viitori aliați de nădejde în făurirea Europei unite, ambasadorii Franței și Germaniei în România, Laurence Auer și Peer Gebauer, afirmă că “niciodată nu a fost atât de important să arătăm că reconcilierea și acțiunile care urmează reconcilierii sunt posibile” și promit că sprijinul Parisului și Berlinului pentru aderarea României la spațiul Schengen va rămâne “ferm și de neclintit”.
Într-un interviu comun acordat în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro pentru a celebra cele șase decenii de la semnarea Tratatului de la Élysée, șefii misiunilor diplomatice franceze și germane au asigurat că țările lor, dar și Uniunea Europeană, vor sprijini Ucraina “cât timp este nevoie și cu orice este nevoie” pentru că este și în interesul europenilor ca Ucraina să fie victorioasă în recâștigarea controlului asupra propriului teritoriu.
“Valorile noastre și libertatea noastră sunt în joc pe câmpul de luptă din Ucraina”, a precizat Peer Gebauer.
În ajunul unor momente solemne și politice importante la Paris, la Sorbona și la Palatul Élysée, acolo unde președintele Macron și cancelarul Scholz vor conduce o nouă reuniune a Consiliului de Miniștri franco-german, cei doi ambasadori au manifestat susținerea țărilor lor pentru procesul de extindere al UE, pentru continuarea dezbaterii privind reformarea sistemului de vot din UE, cu accent pe majoritatea calificată și nu pe votul în unanimitate și au salutat cooperarea dintre UE și NATO.
Referitor la Republica Moldova, ambasadorii au evidențiat responsabilitatea asumată de Franța și de Germania, alături de România. “Acum, munca se află sub responsabilitatea Moldovei. (…) Dar este adevărat că vom ajuta guvernul. Suntem cu toții gata să ajutăm”, a spus Laurence Auer.
Cei doi ambasadori au subliniat că sprijinul Franței și Germaniei pentru aderarea României la spațiul Schengen va rămâne la fel.
“Nu este doar în interesul României și al poporului român să facă parte din familia Schengen. Este și în interesul nostru. Este în interesul european. (…) România s-a dovedit a fi întotdeauna un partener foarte constructiv al nostru în UE, în NATO, fără să blocheze niciodată deciziile, fiind întotdeauna una dintre acele țări care fac parte din soluție, nu din problemă. Și cred că avem nevoie de mai multe “Românii” în acest demers în UE”, a detaliat ambasadorul Gebauer.
De cealaltă parte, ambasadoarea Auer a evocat perspectiva economică, mai ales că Germania și Franța sunt principali investitori în România. “Sunt sigură că această poziție este susținută de companiile noastre. (..) Ele pierd bani în fiecare zi prin lipsa aderării la Schengen. Așadar, ambele noastre comunități de afaceri vă susțin obiectivul. Așadar, cu cât mai repede, cu atât mai bine. Iar cele două țări ale noastre sprijină necondiționat România în vederea aderării”, a afirmat ea.
CaleaEuropeană.ro: Bună ziua, tuturor. Începem acest an cu un interviu special pe Calea Europeană. Sunt multe momente în istoria Uniunii Europene, dar unele au o semnificație specială, cum ar fi prietenia dintre Franța și Germania. O avem astăzi alături de noi pe ambasadoarea Franței în România, doamna Laurence Auer. Vă mulțumim pentru acest interviu, doamnă ambasador. Și îl avem alături de noi și pe domnul ambasador Peer Gebauer, ambasadorul Republicii Federale Germania în România. Vă mulțumim foarte mult pentru acest interviu pentru Calea Europeană. Este o plăcere să fim găzduiți de dumneavoastră cu o ocazie atât de importantă. Suntem la un an de la războiul Rusiei în Ucraina, dar sunt și momente de sărbătoare în Europa și unul dintre ele este reconcilierea dintre Franța și Germania. Astăzi sărbătorim cea de-a 60-a aniversare a Tratatului de la Élysée, dar și cea de-a patra aniversare a Tratatului de la Aachen, care a pus Germania și Franța împreună într-un parteneriat pentru Europa. Astăzi, când ne gândim la Germania și Franța, ne gândim la puterea Uniunii Europene. Nu doar în ceea ce privește influența în procesul decizional al UE, ci și în ceea ce privește faptul că unitatea europeană pe care o prețuim și de care beneficiem în prezent nu ar fi fost posibilă fără reconcilierea germano-franceză. În ce situație se află parteneriatul germano-francez și Uniunea Europeană în ansamblul ei, la cea de-a 60-a aniversare a Tratatului de la Élysée și la cea de-a patra aniversare a Tratatului de la Aachen?
Laurence Auer (Ambasadoarea Franței): Vă mulțumim foarte mult pentru invitație. Este un simbol faptul că putem avea un interviu comun cu Calea Europeană. Este, de asemenea, un simbol că o putem face astăzi, cu ocazia celei de-a 60-a aniversări a Tratatului de la Élysée. Astăzi îi avem din nou la Elysée pe președinte (Emmanuel Macron), pe cancelar (Olaf Scholz), pe miniștri, și niciodată nu a fost atât de important să arătăm că reconcilierea și acțiunile care urmează reconcilierii sunt posibile. Din punctul meu de vedere, astăzi, în Europa, este cu atât mai important să putem arăta exact ceea ce construiesc Franța și Germania împreună, în mod concret, pentru cetățeni. Este un nou tratat pe care îl avem din 2019, cu o mulțime de acțiuni. Dar astăzi, pentru Franța, am vrut să ne concentrăm pe subiecte, cumva pe securitate, dar și pe industrie, pe acțiune, pe schimbările climatice și pe tineri, pentru că am considerat că trebuie să investim într-o nouă perspectivă. Și să ne bazăm pe aceste subiecte care sunt esențiale pentru continent, în acord între acești doi părinți fondatori ai UE.
CaleaEuropeană.ro: Da, dacă aruncăm o privire la cronica ilustrată a Uniunii Europene, îi vedem pe președintele Charles de Gaulle și pe cancelarul Konrad Adenauer la Tratatul de la Élysée dându-și mâna pentru viitorul Europei pe care îl trăim astăzi aici. Dar, bineînțeles, principalul subiect care conduce agenda internațională este războiul brutal și ilegal al Rusiei împotriva Ucrainei. La un an de zile s-au întâmplat multe și s-au luat decizii majore la nivelul UE și transatlantic, în ciuda faptului că unii și alții susțin că Berlinul și Parisul nu erau convinși anterior că Rusia va invada. Ce pot face în continuare UE, Germania și Franța pentru a ajuta Ucraina, ținând cont în același timp de faptul că 2023 este anul care precede alegerile din 2024, iar UE are propriile provocări interne de rezolvat. Aveți în vedere o abordare de tipul “cât timp este nevoie” pentru a ajuta Ucraina sau una mai echilibrată?
Dr. Peer Gebauer (Ambasadorul Germaniei): Mă aștept la o continuare clară a abordării “cât timp este nevoie și cu orice este nevoie” pe care am adoptat-o ca Uniune Europeană, ca Franța și Germania. Și asta pentru că nu este doar în interesul Ucrainei, ci și în propriul nostru interes să ne asigurăm că Ucraina va câștiga și va fi victorioasă în recâștigarea controlului asupra propriului teritoriu. Aveți dreptate, agresiunea brutală a Rusiei împotriva Ucrainei, la care suntem martori în fiecare zi, a fost un șoc pentru noi toți, dar a provocat și un răspuns foarte puternic și unit. Un răspuns unit pentru care trebuie să muncim în continuare. Nu este de la sine înțeles. Și de aceea aveți perfectă dreptate când vă întrebați cum ne poziționăm, la ce ne putem aștepta să vedem în conturarea reacției noastre. Dar, din nou, așa cum suntem cu toții convinși și așa cum am realizat că și valorile noastre și libertatea noastră sunt în joc pe câmpul de luptă din Ucraina, sunt foarte încrezător că vom continua să facem tot ceea ce este necesar și atât timp cât va fi necesar.
2024 va avea într-adevăr multe evoluții și alegeri interesante care vor avea loc la nivel european. Dar haideți, în primul rând, să aruncăm o privire asupra anului 2023, unde simt că se vor lua multe decizii. Va fi o perioadă decisivă în fața noastră și de aceea este atât de important să continuăm să forjăm un răspuns puternic.
CaleaEuropeană.ro: Doamnă ambasador, anul 2023 a început cu câteva momente importante. NATO și UE au semnat o nouă Declarație Comună de cooperare, în care se afirmă că NATO este piatra de temelie a apărării și securității euro-atlantice, recunoscând în același timp valoarea adăugată a apărării europene, un concept promovat neobosit de marile țări din UE, precum Franța, țară care în urmă cu un an a anunțat că va conduce și prezența înaintată a NATO aici, în România. Ce înseamnă această declarație comună NATO-UE pentru arhitectura de securitate europeană, având în același timp în vedere și războiul Rusiei din Ucraina?
Laurence Auer: Este o declarație foarte importantă pentru că în acest context de război, în care căutăm unitate, solidaritate, este important să exprimăm această cooperare între NATO și UE prin declarații concrete. Am lucrat pe parcursul anului 2022 la ceea ce numim Busola Strategică, un document la care am lucrat la nivelul UE și care a fost aprobat de Consiliul European în martie. În această viziune a provocărilor militare și de securitate am identificat provocări precum securitatea cibernetică, civilă și militară. Dacă ne uităm la chestiunea sateliților, a dronelor etc., știm cu toții că amenințările cu care ne confruntăm pot fi tratate de NATO, dar și că trebuie să avem răspunsuri globale. Și, în același timp, summitul NATO a aprobat Conceptul său strategic, cu recunoașterea rolului Europei de Est, a rolului Mării Negre în acest nou context, și cred că este foarte important să menținem legătura. Nu există certuri, există doar necesitatea de a putea răspunde foarte rapid cu un răspuns unic la amenințările și, de asemenea, la noua vecinătate. Vreau să spun că UE a lansat la Praga, la 7 octombrie 2022, Comunitatea Politică Europeană, care își propune să fie o discuție politică cu membrii care sunt în interiorul UE, dar și în afara ei. Este destul de important, de asemenea, în acest context geopolitic care s-a schimbat atât de mult într-un an de zile, să avem un răspuns rapid, să nu ne punem întrebări despre cine face ce.
CaleaEuropeană.ro: Domnule ambasador, anul 2023 marchează, de asemenea, etape importante, cum ar fi cea de-a 30-a aniversare a Tratatului de la Maastricht și a pieței unice sau cea de-a 20-a aniversare a Tratatului de la Nisa, tratate și momente care au pregătit Europa pentru o integrare mai profundă, reconciliind Estul și Vestul. Iar anul trecut, cancelarul Scholz a declarat că centrul de greutate al Europei se mută spre Europa de Est, vorbind despre reforma regulii unanimității. Recent, ministrul german de externe, Annalena Baerbock, a deplâns încă o dată faptul că, de multe ori, țările UE nu sunt capabile nici măcar să redacteze un comunicat de presă “pentru că nu se pot pune de acord asupra aceleiași formulări”. Ea se referea, bineînțeles, la dreptul de veto și la regula unanimității. Există loc de dezbatere pe acest subiect sensibil sau, având în vedere opoziția din partea altor țări, putem considera că este o măsură de protecție a intereselor naționale în UE?
Dr. Peer Gebauer: Cred cu tărie că există loc de dezbatere, iar această dezbatere este deja în curs de desfășurare, deoarece marea majoritate a statelor membre ale UE își dau seama că este nevoie de o reformă. Acum, desigur, pentru o țară mai mică, calitatea de membru al Uniunii Europene nu ar trebui să fie însoțită de teama de a fi lăsată în afara procesului de luare a deciziilor. Este valoros faptul că fiecare voce este auzită și fiecare stat membru are un vot foarte puternic de dat. Este important ca acest lucru să rămână un pilon important al sistemului nostru de luare a deciziilor la nivel european. Pe de altă parte, așa cum ați subliniat în întrebarea dumneavoastră, există din ce în ce mai multe situații în care ne dăm seama că regula unanimității își atinge limitele și pur și simplu nu mai suntem capabili să acționăm. Dacă ne imaginăm o situație cu și mai multe state membre și dorim să impulsionăm agenda de extindere în acest sens, este clar că este necesar să găsim modalități mai bune de luare a deciziilor. Există diferite modalități și instrumente pentru a aborda acest aspect. Putem extinde domeniul de aplicare a votului majoritar în anumite domenii fără a modifica tratatele și cred că acesta este un aspect asupra căruia se concentrează acum în principal discuția. Apoi, bineînțeles, putem extinde și mai mult sistemul prin modificarea tratatelor. Aceasta este întotdeauna o bătălie dificilă și, cu siguranță, nu este ceva ce se va întâmpla în următoarea lună. Dar există o înțelegere clară a faptului că o țară care poate bloca restul nu este o situație ideală. Cred că această înțelegere s-a extins și de aceea rămân încrezător că vom vedea progrese în domeniul votului în UE, în lunile și anii care vor urma.
CaleaEuropeană.ro: UE a luat o decizie specială majoră în 2023, iar Germania și Franța, alături de România, au jucat roluri importante. Cu o zi înainte ca Comisia Europeană să își anunțe avizul conform căruia Moldova și Ucraina ar trebui să primească statutul de candidat la UE, președintele Macron, cancelarul Scholz, președintele Iohannis și premierul Draghi s-au aflat la Kiev, iar o săptămână mai târziu, Consiliul European a acordat Ucrainei și Moldovei statutul de candidat. Pentru Republica Moldova, Franța și Germania, împreună cu România, au făcut de fapt mai mult prin crearea Platformei de Sprijin. Ce pot face și mai mult Franța, Germania și România pentru Republica Moldova? Există posibilitatea de a lua o decizie privind deschiderea capitolelor de negociere?
Laurence Auer: Suntem foarte mândri că Franța și Germania sunt cu adevărat în fruntea acestei mișcări alături de România. Suntem co-președinți ai Platformei de sprijin. A fost o a treia ediție a platformei pentru Moldova care a avut loc în Franța, după ce a avut loc la București și la Berlin. Următoarea va fi în Republica Moldova, la Chișinău. Și pregătim summitul Comunității Politice Europene acolo. Suntem mândri și noi de decizia politică. Nu a fost doar acordarea acestui statut de candidat pentru Ucraina și Moldova, a fost și un punct de plecare și avem mult de lucru. Acum, munca se află sub responsabilitatea Moldovei. Ei ar trebui să pregătească o listă a stadiului reformelor care se fac. Nu este o muncă simplă, după cum știți, este nevoie de timp. Dar este adevărat că vom ajuta guvernul. Suntem cu toții gata să ajutăm. De asemenea, sunt mândră pentru că, în același timp, am împins deschiderea negocierilor cu Albania și Macedonia de Nord. De asemenea, a fost important pentru că, dacă abordăm subiectul extinderii ca întreg, a fost și un răspuns geopolitic la ceea ce se întâmplă cu Ucraina și la recunoașterea a ceea ce vrem să fim, a ceea ce vrem să facem împreună. Trebuie să adaug, de asemenea, că, în decembrie, am decis să acordăm același statut și Bosniei. Deci, în ansamblu, Balcanii de Vest și Moldova și Ucraina nu sunt lăsate deoparte. Și simt că responsabilitatea Franței și a Germaniei în toate cazurile a fost evidentă. Și, bineînțeles, vom face același lucru până când România va adera la Schengen.
CaleaEuropeană.ro: Ultima întrebare are o sensibilitate specială pentru România. Am sperat cu toții că, de la 1 ianuarie 2023, România va deveni parte din spațiul Schengen. Eforturile noastre naționale pentru acest obiectiv au fost cumva alimentate și de sprijinul pe care Franța și Germania l-au declarat public, pentru că ne amintim de discursul pe care fostul ministru de externe francez Jean-Yves Le Drian l-a avut în Parlamentul României și de discursul cancelarului Olaf Scholz la Praga. Dar Austria a avut o altă opinie și am primit în schimb un veto. Cum putem depăși acest impas anul acesta? Sprijinul Germaniei și Franței pentru aderarea României la Schengen va rămâne nediminuat și de neclintit ca anul trecut?
Dr. Peer Gebauer: Pot să vă asigur că sprijinul nostru, și sunt sigur că vorbesc aici și în numele lui Laurence și al guvernului francez, că sprijinul nostru comun pentru aderarea României la Schengen va rămâne ferm și de neclintit. Am susținut în mod activ extinderea spațiului Schengen și am fost, de asemenea, la fel de dezamăgiți ca și dumneavoastră de faptul că nu am reușit să obținem acest rezultat la ultimul Consiliu Justiție și Afaceri Interne din decembrie. Vă spun de ce sprijinul nostru va rămâne așa cum este. Nu este doar în interesul României și al poporului român să facă parte din familia Schengen. Este și în interesul nostru. Este în interesul european. Există acest unghi geopolitic, pe care Laurence tocmai l-a abordat, în ceea ce privește extinderea UE. Același lucru este valabil și pentru extinderea Schengen. În vremuri de criză, este și mai important să ne apropiem și să ne deschidem unii către alții. Iar acest lucru are o relevanță foarte practică, de exemplu, atunci când vine vorba de ajutorul nostru care trece prin România către Ucraina sau invers în ceea ce privește exporturile din Ucraina, care sunt facilitate prin România. La un moment dat, sperăm că vom putea pune mai mult accent pe reconstrucția din Ucraina. Din nou, este extrem de important atunci să avem granițe deschise, să avem un flux liber de bunuri de sprijin și de ajutor. Și de aceea este în interesul nostru. Și vă voi da un al doilea motiv pentru care este în interesul nostru. România s-a dovedit a fi întotdeauna un partener foarte constructiv al nostru în UE, în NATO, fără să blocheze niciodată deciziile, fiind întotdeauna una dintre acele țări care fac parte din soluție, nu din problemă. Și cred că avem nevoie de mai multe “Românii” în acest demers în UE. Nu este corect să nu acordăm României ceea ce merită și ceea ce are dreptul să primească. România a îndeplinit toate condițiile pentru a fi membră și de aceea trebuie acum să le îndeplinim. Vă întrebați dacă mai există loc pentru atingerea acestui obiectiv. Eu cred că există. Discuțiile continuă și, bineînțeles, există mai multe straturi care sunt relevante pentru acest aspect. Bineînțeles, pentru Austria, problema migrației este una importantă. Vom avea o reuniune specială a Consiliului European în luna februarie, care se va concentra, de asemenea, asupra problemelor legate de migrație. Să vedem cum putem face lucrurile să avanseze acolo, astfel încât să existe o punte de trecere și o modalitate de a deschide spațiul Schengen și pentru România și Bulgaria.
Laurence Auer: Nu aș putea spune altceva. Ceea ce pot doar să adaug este că, având în vedere că o mulțime de soldați aici, cu materiale și ajutoare umanitare tranzitează din România, avem această inițiativă care se numește “Coridoare de solidaritate”, prin care grânele Ucrainei tranzitează România. Este foarte important ca fluiditatea frontierelor și circulația mărfurilor să poată fi ușurată prin aderarea la Schengen. Sunt sigură că această poziție este susținută și de companiile noastre. Franța este al doilea investitor în România. Ele pierd bani în fiecare zi prin lipsa aderării la Schengen. Așadar, ambele noastre comunități de afaceri vă susțin obiectivul. Așadar, cu cât mai repede, cu atât mai bine. Iar cele două țări ale noastre sprijină necondiționat România în vederea aderării.
CaleaEuropeană.ro: Cred că sunt niște declarații foarte puternice care vin la cea de-a 60-a aniversare a Tratatului de la Élysée, în semn de prietenie față de România. Madame l’Ambassadrice, merci beaucoup pour cet entretien! Herr Botschafter, vielen Dank für dieses Gespräch! Și la mulți ani pentru parteneriatul francez și german!
Dr. Peer Gebauer: Vă mulțumesc foarte mult! Mulțumim!
Laurence Auer: Mulțumesc mult. Și vă mulțumesc pentru tot ceea ce faceți!
Summitul franco-german din această duminică începe cu o ceremonie la Universitatea din Sorbona, prin care este marcată împlinirea a 60 de ani de la semnarea Tratatului de la Élysée, între liderii francez Charles de Gaulle şi german Konrad Adenauer, la 22 ianuarie 1963, şi la care președintele Macron şi cancelarul Scholz ar urma să susţină câte un discurs.
Cel de-al 23-lea Consiliu de Miniştri franco-german, care reuneşte cabinetele ambelor ţări, se desfășoară duminică după-masă şi se încheie printr-o declaraţie comună cu privire la viitorul Europei. Mai târziu, liderii celor două ţări vor lua cina împreună.
La 22 ianuarie 1963, președintele Charles de Gaulle și cancelarul federal Konrad Adenauer au semnat „Tratatul de cooperare franco-germană”, mai cunoscut sub numele de Tratatul de la Élysée. Acesta reprezintă fundația strânsei prietenii franco-germane, care constituie, de asemenea, o bază importantă pentru dezvoltarea Uniunii Europene. O dată cu Tratatul de la Aachen, care a fost semnat de cancelarul federal Angela Merkel și de președintele Emmanuel Macron la 22 ianuarie 2019, Tratatul de la Elysée a fost actualizat și s-a stabilit cursul viitorului pentru a avansa subiecte importante, cum ar fi digitalizarea, educația, clima și tehnologiile durabile.
SURSA:caleaeuropeana.ro