La câteva zile după întâlnirea, la Tighina, a viceprim-ministrului pentru reintegrare, Vlad Kulminski, și reprezentantul Tiraspolului, Vitali Ignatiev, Chișinăul a prezentat astăzi viziunea autorităților asupra procesului de reglementare a diferendului transnistrean. Contracararea schemelor de corupție și a contrabandei, promovarea subiectelor sensibile, inclusiv cele politice, și protejarea elevilor și profesorilor care învață în școlile cu predare în limba română din stânga Nistrului – sunt principalele chestiuni pe care Chișinăul va insista în relația cu Tiraspolul.
Întâlnirea de la Tighina a fost prima între negociatorii din partea Chișinăului și Tiraspolului de la preluarea puterii de către Partidul Acțiune și Solidaritate. Discuția între vicepremierul pentru reintegrare, Vlad Kulminski, și reprezentantul Tiraspolului, Vitali Ignatiev, a fost motivată inclusiv de problematica autovehiculelor cu numere de înmatriculare „neutre”, a căror obligativitate pentru trecerea frontierei cu Ucraina a fost amânată de mai multe ori. Chișinăul a cerut Kievului o pauză, mai ales pentru transportatorii de mărfuri și pasageri, însă partea ucraineană deocamdată nu a dat semne să renunțe la decizie.
Autoritățile moldovene, prin vocea vicepremierului Vlad Kulminski, au prezentat astăzi planul de acțiuni al guvernului, pentru următorii doi ani, în domeniul de reintegrare a țării. Vicepremierul a recunoscut că, până în prezent, dialogul dintre instituțiile publice pe subiectul transnistrean deseori aduceau aminte de fabula „racul, broasca și o știucă”.
„Vama lucra separat, Ministerul Economiei lucra separat, Ministerul de Interne lucra separat și multe alte agenții – FISC, Banca Națională și noi, de fapt, nu prea aveam un set de politici coerente, bine gândite și realizate coerent și cu cunoștințe în cauză pentru reintegrarea țării. (…) Toate schemele, multe alte nereguli care se întâmplau în acest domeniu, noi avem în plan să terminăm aceste practici. E foarte important ca Chișinăul să înceapă să vorbească din punct de vedere al intereselor naționale, și nu din punct de vedere a intereselor personale.”
De-a lungul anilor, observatori ai problematicii transnistrene au reproșat politicienilor moldoveni lipsa interesului real de a soluționa diferendul. Dimpotrivă, unora le-a convenit să mențină status-quo-ul regiunii urmărind interesele înguste, făcând astfel un mare deserviciu propriei țări, a lăsat să se înțeleagă vicepremierul pentru reintegrare. Vlad Kulminski a insistat că în formatul „5+2” de negocieri vor fi incluse și subiectele politice, considerate a fi sensibile pentru Tiraspol. Vicepremierul a precizat că o atenție deosebită va fi acordată și școlilor cu predare în limba română din stânga Nistrului.
„Noi nu vom accepta abordarea ca aceste școli cumva vor fi utilizate ca niște pârghii ca să extragă concesii pe celelalte dosare. Aici este vorba despre drepturile copiilor la învățământ și noi vrem să sperăm foarte mult că toată lumea, inclusiv cei de pe malul stâng, înțeleg acest lucru. Aceste școli trebuie să funcționeze normal și noi trebuie să vorbim foarte intens despre îmbunătățirea procesului de învățământ pentru aceste școli și în niciun caz nu vom accepta folosirea acestor școli în diferite jocuri politice.”
Fără a pune la îndoială buna intenție a noilor autorități de a „mișca carul” în ce privește negocierile cu Tiraspolul, apărătorii drepturilor omului îndeamnă Chișinăul să nu evite și subiectele sociale, în special cele ce pot îmbunătăți calitatea vieții omului de rând.
„Biroul politici de reintegrare, dar în colaborare cu alte autorități, urmează să depună eforturi pentru a atrage organizații internaționale să monitorizăm mai bine teritoriul din stânga Nistrului, or, una din cele mai importante probleme este lipsa de informație din regiunea transnistreană. În acest sens, raportorii speciali ai ONU sunt un ajutor foarte bine-venit.”
Încălcările drepturilor omului în stânga Nistrului atrag tot mai mult, în ultima perioadă, atenția comunității internaționale, mai ales după înmulțirea condamnărilor ce ar viza activiștii și jurnaliștii critici în adresa regimului de la Tiraspol.
Recent, Canada și SUA au reacționat la aceste condamnări. Însărcinata cu afaceri a SUA la OSCE, Courtney Austrian, a condamnat „încălcarea flagrantă continuă a drepturilor omului în regiunea transnistreană de către regimul secesionist” de la Tiraspol și a cerut încetarea abuzurilor și eliberarea deținuților politici.
SURSA: europalibera.org