Preşedintele Klaus Iohannis a subliniat vineri că România nu doreşte să fie în spaţiul Schengen ca o problemă, ci ca parte a unei soluţii pentru îmbunătăţirea siguranţei în spaţiul de liberă circulaţie.
“Să devenim membri sau parte din spaţiul Schengen este un deziderat pe care îl avem de la început şi am lucrat în acea direcţie. Iniţial, Schengen a fost un acord cu condiţii şi le-am îndeplinit, în 2011 le-am îndeplinit, însă cum acceptarea în spaţiul Schengen depinde de votul tuturor membrilor din spaţiul Schengen, au început să apară primele întrebări şi primele probleme şi de atunci, cu toate că am îndeplinit toate condiţiile puse de acordul Schengen, România şi Bulgaria nu au fost acceptate în spaţiul Schengen. De atunci încoace, încercăm să convingem pe prietenii şi partenerii noştri că România este o ţară serioasă, sigură, care respectă regulile impuse de spaţiul Schengen şi care se bazează pe valorile UE. Progresul încă se lasă puţin aşteptat, dar, personal, nu am renunţat şi voi continua să discut cu toată lumea pentru a-i convinge că România nu doreşte să fie în spaţiul Schengen ca o problemă, ci ca parte a unei soluţii pentru îmbunătăţirea siguranţei în spaţiul Schengen”, a spus şeful statului la Palatul Cotroceni, la conferinţa comună cu preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker.
“Când m-am prezentat, timid și modest, pe 14 iulie 2014, în fața Parlamentului European, pentru a solicita deputaților europeni învestirea mea, am spus că, în timpul mandatului Comisiei mele, vom proceda în așa fel încât România să devină membră a Spațiului Schengen, și nu văd de ce nu ar putea să devină”, a precizat și șeful executivului european.
Preşedintele Klaus Iohannis l-a primit, vineri, la Palatul Cotroceni pe preşedintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker, și pe membrii Comisiei Europene în contextul preluării de către România a Preşedinţiei Consiliului UE.
România a preluat marți, 1 ianuarie 2019, la aniversarea a 12 ani de aderare la Uniunea Europeană, președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene. Este pentru prima dată când țara noastră asigură, timp de șase luni, responsabilitatea de a prezida peste cele 28 de state membre ale UE și reprezintă centrul procesului decizional european într-o perioadă concomitentă cu definirea viitorului Europei Unite.
România a marcat joi și vineri, la București, preluarea oficială a președinției Consiliului Uniunii Europene, într-o serie de evenimente care a debutat joi seara cu un concert la Ateneul Român la care au participat liderii instituțiilor UE – Jean-Claude Juncker, Donald Tusk și Antonio Tajani – și a continuat vineri cu întrevederi la nivel înalt ale Colegiului Comisiei Europene cu președintele Klaus Iohannis și cu premierul Viorica Dăncilă.
Vizita Colegiului Comisiei Europene la București, un moment ritualic săvârșit la începutul fiecărei președinții a Consiliului UE, este o premieră ce decurge din acest statut, iar ea vine în contextul în care președinția română și-a început activitatea oficial, gestionând prima reuniune a Consiliului Afaceri Generale în care teme delicate precum avansarea negocierilor privind viitorul Cadru Financiar Multianual și combaterea dezinformării în Uniunea Europeană au strălucit pe agenda primului CAG prezidat de România prin ministrul delegat pentru Afaceri Europene, George Ciamba.
Sursa: caleaeuropeana.ro