În prezența președintelui Consiliului European, Donald Tusk, și a președintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, Parlamentul European a lansat dezbaterea privind o „foaie de parcurs” pentru viitorul Europei. „Cetățenii vor considera Europa drept un cămin doar dacă le oferim răspunsurile potrivite și îi protejăm. Acesta ar trebui să fie ținta următoarelor alegeri din iunie 2019. Viitorul Europei este acum”, transmite președintele Parlamentului European într-un document al PE intitulat ”Viitorul Europei: Parlamentul European își stabilește viziunea” și care abordează teme importante aflate pe agenda discuțiilor la nivel european.
Printre propunerile PE se numără și recomandări pentru îmbunătățirea modului în care UE legiferează. Eurodeputații sugerează Consiliului să treacă la votul cu majoritate calificată, pe cât posibil, pentru a evita blocarea unor proiecte importante de legi și accelerarea procesului legislativ. De asemenea, Consiliul de miniştri trebuie să se transforme într-o adevărată a doua cameră legislativă, iar configuraţiile sale să devină organisme pregătitoare, după modelul comisiilor parlamentare. Recomandările includ crearea unui Consiliu permanent al miniştrilor Apărării pentru a coordona politicile de apărare ale statelor membre și crearea unui ministru de finanţe UE care să îmbine funcția de președinte al Eurogrupului și cea a comisarului pentru afaceri economice și financiare.
Atingând problema refugiaților, Parlamentul European propune ca un mecanism de repartizare „permanent și automat” care să înlocuiască actualul regulament Dublin care desemnează prima țară de intrare în UE drept principal responsabil în cazul unei cereri de azil, spre deosebire de propunerile Comisiei Europene ce are în vedere reformarea actualului regulament de azil
În privința aderării României și Bulgariei la Spațiul Schengen, Parlamentul European susține demersurile și punctează că ”atât România cât și Bulgaria sunt suficient de pregătite ”pentru a aplica la acquis-ul Schengen.
De asemenea, PE face apel către Comisia Europeană să finalizeze pachetul privind mobilitatea forței de muncă până la sfârșitul anului și amintește CE de angajamentul de reformare a directivei lucrătorilor europeni. Miniștrii muncii și ai afacerilor sociale din statele membre ale Uniunii Europene au ajuns luni seară la un acord asupra unei reforme a directivei privind lucrătorii detașați. Pornind de la acest consens, Consiliul poate începe negocierile cu Parlamentul European. Legislativul european va decide săptămâna aceasta poziția sa asupra revizuirii directivei. O variantă finală a Directivei va fi dată de negocierile finale dintre Parlamentul European, Consiliul UE și Comisia Europeană.
Propunerile Parlamentului European până în prezent
În trei rezoluții adoptate pe 16 februarie, europarlamentarii au stabilit direcțiile principale în care UE ar trebui reformată.
O rezoluție redactată de Mercedes Bresso (S&D, Italia) şi Elmar Brok (PPE, Germania), se concentrează pe ce îmbunătățiri sunt posibile folosind sistemul actual. Textul propune, printre altele ca Consiliul să utilizeze doar votul prin majoritate calificată, acolo unde tratatele permit, pentru a evita blocarea unor proiecte legislative importante şi pentru a accelera procesul legislativ
Raportul redactat de Guy Verhofstadt (ALDE, Belgia) sugerează diferite reforme la Tratat:
sugerează crearea unui ministru de finanţe UE şi a unui mandat pentru Comisie de a formula şi a pune în practică o politică economică comună UE, susţinută de un buget pentru zona euro;
solicită ca Parlamentul European să aibă un singur sediu;
propun reducerea numărului de comisari UE, inclusiv reducerea numărului de vicepreşedinţi ai Comisiei la doi, şi
cred că cetăţenii UE din fiecare stat membru ar trebui să poată vota direct candidaţii partidelor politice europene la funcţia de preşedinte al Comisiei, printr-o listă de partid europeană.
Într-un alt raport, Reimer Böge (PPE, Germania) şi Pervenche Berès (S&D, Franța) propun apropierea şi mai mare a economiilor din zona euro şi întărirea lor faţă de şocuri externe. Propunerile includ:
un Fond Monetar European (dezvoltat gradual din ESM) cu capacităţi adecvate de împrumut şi creditare şi un mandat clar de a absorbi şocurile economice;
un cod de convergenţă: cinci ani pentru a îndeplini criteriile de convergenţă în fiscalitate, piaţa muncii, investiţii, productivitate, coeziune socială, şi
guvernanţă: un rol mai mare pentru Parlamentul European şi parlamentele naţionale, un ministru de finanţe şi pentru trezorerie în cadrul Comisiei Europene.
Cele cinci scenarii pentru viitorul UE, în viziunea Comisiei Europene
Pe 1 martie, Comisia Europeană a publicat Cartea albă privind viitorul Europei, în care prezintă cinci scenarii posibile:
continuând pe același drum
accent exclusiv pe piața unică și înlăturarea obstacolelor din calea comerțului
statele membre își desfășoară activitatea ca și acum, dar cele care își doresc acest lucru să realizeze mai mult împreună în anumite domenii
statele se concentrează pe rezultate mai multe și mai rapide în anumite domenii, acționând în același timp mai puțin în altele
statele membre decid să pună în comun mai multe competențe, resurse și puteri decizionale în toate domeniile.
Comisia Europeană a publicat anul acesta cinci documente de reflecție ca punct de plecare pentru o dezbatere privind viitorul integrării europene. Fiecare lucrare conține posibile sccenarii pentru Europa anului 2025 și eedicată unei teme specifice: dimensiunea socială europeană, globalizarea, uniunea economică și monetară, apărarea și finanțele.
Inițiativa s-a încheiat pe 13 septembrie, atunci când președintele Comisiei, Jean-Claude Juncker, a ținut un discurs în plenul PE privind Starea Uniunii.
Sursa: caleaeuropeana.ro