În primele două zile de înregistrare nouă aspiranți la președinția Republicii Moldova au solicitat înregistrarea grupurilor lor de inițiativă la Comisia Electorală Centrală (CEC) de la Chișinău. Înregistrarea durează până pe 9 septembrie, iar primul tur al alegerilor este fixat pe 30 octombrie.
Primii nouă candidați intrați în cursă și partidele pe care le reprezintă sunt:
Partidul Nostru, candidatul desemnat – Dumitru Ciubașenco;
Platforma Demnitate și Adevăr, candidatul desemnat – Andrei Năstase;
Partidul Liberal, candidatul desemnat – Mihai Ghimpu;
Partidul Acțiune și Solidaritate, candidatul desemnat – Maia Sandu;
Partidul Popular European din Moldova, candidatul desemnat – Iurie Leancă;
Partidul Socialiștilor din Republica Moldova, candidatul desemnat – Igor Dodon;
Partidul Democrat din Moldova, candidatul desemnat – Marian Lupu.
Candidat independent, Mihai Corj
Candidat independent, Artur Croitor
Unui al zecelea potențial candidat, activistul civic Oleg Brega, CEC i-a respins solicitarea întrucât acesta nu a prezentat un grup de inițiativă.
Dintre cei nouă, cinci sunt politicieni cunoscuți, Iurie Leancă a fost prim ministru în perioada 2012 – 2015, Mihai Ghimpu a fost președintele Parlamentului și președinte interimar al Republicii Moldova în perioada 2009 – 2010, Maia Sandu a fost ministru al educației între 2012 și 2015, Igor Dodon a fost ministru al economiei între 2006 și 2009 și vicepremier între 2008 – 2009, iar Marian Lupu a fost ministru al economiei între 2003 – 2005, președinte al Parlamentului 2001 – 2005 și 2010 – 2013 (președinte interimar al Republicii Moldova 2010 – 2012).
Andrei Năstase este avocat și provine din societatea civilă, Dumitru Ciubașenco este jurnalist, Mihai Corj este jurist, iar Dumitru Croitor om de afaceri.
Verificarea candidaturilor va dura trei zile, urmează strângerea minimului de 15000 de semnături de către fiecare candidat pentru înscrierea propriu zisă în cursă, iar campania electorală va începe cu o lună înaintea scrutinului.
În primul tur de scrutin este ales candidatul care obține majoritatea votrilor valabil exprimate, în condițiile unei prezențe la vot de minimum o treime dintre alegătorii înscriși pe liste, în caz contrar organizându-se în termen de două săptămâni un al doilea tur de scrutin între primii doi clasați în care este declarat învingător candidatul care obține cele mai multe voturi indiferent de prezență.
Alegerea directă a președintelui a fost decisă de Curtea Constituțională în 2015 la sesizarea unui grup de deputați, care a constatat că procedura de modificare a Constituției prin introducerea alegerii președintelui de către Parlament a fost una viciată.
În 1991 și 1996 președintele Republicii Moldova a fost ales prin vot direct, iar în 2001, 2005 și 2012 a fost ales de către Parlament.
În perioada 2009 – 2012 Parlamentul nu a reușit să întrunească majoritatea de 61 de voturi din 101 necesară alegerii președintelui ceea ce a dus la organizarea de alegeri parlamentare repetate în 2009 și 2010.
În 2010 un referendum privind trecerea la alegerea directă a președintelui a eșuat din cauza participării reduse la vot.
Un recent sondaj IMAS Chișinău arăta ca primii doi candidați în opțiunile electoratului sunt Igor Dodon și Maia Sandu, dar cu intenții de vot de sub 20%.
Sursa:rfi.ro