Societatea civilă cere iniţierea unei investigaţii internaţionale a fraudei financiar-bancare şi a spălărilor de bani în Republica Moldova. ONG-urile au înaintat un apel public prin care îşi exprimă profunda îngrijorare privind modalitatea în care este investigat furtul miliardului în urma căruia cetăţenii ţării au fost deposedaţi de bunuri publice în valoare de 13% din PIB, transmite IPN.
În apel, societatea civilă menţionează că, drept urmare a furtului miliardului, moneda naţională a fost depreciată, au fost falimentate intenţionat trei bănci şi s-a atentat la integritatea fluxurilor financiar-bancare, aflate sub supravegherea Băncii Naţionale a Moldovei de către grupuri obscure, punând astfel în pericol securitatea naţională, bancară, economică şi financiară a Republicii Moldova.
„Societatea civilă condamnă cu fermitate acest atac la suveranitatea şi integritatea statului. Protestăm contra incapacităţii clasei politice de a-şi îndeplini rolul de gardian al interesului naţional. Înfierăm tentativele unor partide politice de a recurge la justiţie selectivă, ferindu-şi corupţii, incompetenţii şi pungaşii proprii de răspundere penală pentru răul pe care l-au comis, fiind în exerciţiul funcţiilor înalte pe care le-au deţinut sau le mai deţin”, se spune în apel.
Organizaţiile societăţii civile menţionează că demnitarii de stat care au închis ochii la schemele de furt şi spălare de bani nu au fost suspendaţi din funcţii pentru asigurarea unei anchete obiective, nu au fost traşi la răspundere, ba chiar au fost promovaţi, decoraţi sau „apreciaţi pentru profesionism desăvârşit”. De asemenea, contractul de audit internaţional cu compania Kroll a fost semnat în situaţie de conflict de interese din partea conducerii BNM care purta răspundere directă pentru prevenirea unor asemenea situaţii de fraudă bancară masivă şi nu a fost interesată în investigarea obiectivă a încălcărilor.
ONG-urile menţionează că perioada de investigare acoperită de auditul companiei Kroll a fost limitată, lăsând deliberat în afara auditului perioada când schema furtului a fost concepută şi lansată, mai multe persoane avizate în fraudele din sistemul bancar au fost ameninţate, au dispărut sau au decedat în condiţii suspecte. De asemenea, Parlamentul nu a adoptat în lectură finală mai multe proiecte de legi menite să asigure securitatea în sistemul bancar şi să excludă condiţiile pentru perpetuarea fraudelor. Mai mult decât atât, acum statul se împrumută de la cele trei bănci aflate sub supraveghere specială şi care nu asigură transparenţa acţionariatului.
Semnatarii apelului sunt Asociaţia pentru Democraţie Participativă „ADEPT”, Asociaţia Femeilor pentru Protecţia Mediului şi Dezvoltare Durabilă, Asociaţia Micului Business, Asociaţia Politici Externe, Asociaţia Presei Independente, AO BIOS, Centrul de Resurse DIALOG-Pro, Centrul Naţional de Mediu, Centrul de Resurse Juridice, Congresul Autorităţilor Locale, Confederaţia Naţională a Patronatului, Institutul pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale „Viitorul”, Institutul pentru Drepturile Omului, Institutul de Politici Publice, Mişcarea Ecologistă din Moldova, REC Moldova, Transparency International – Moldova, Uniunea organizaţiilor invalizilor din Republica Moldova.
Sursa: ipn.md