Rusia atacă pe toate fronturile ca să-și păstreze dominația mediatică în Moldova. După ce ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a numit „mișcare neprietenoasă” intenția Chișinăului de a umbla la Codul audiovizulului, au început să se agite și politicienii locali pro-ruși.
Pe 7 iulie, Parlamentul a aprobat în prima lectură două proiecte de amendamente la Codul audiovizualului. Unul dintre proiecte permite difuzarea programelor informative şi emisiunilor politico-analitice produse în statele membre ale UE, SUA, precum şi statele care au ratificat Convenţia Europeană cu privire la televiziunea transfrontalieră. Rusia nu se regăseşte printre aceste ţări. Prin acest proiect, dacă va fi votat în a doua lectură, radiodifuzorii din Republica Moldova ar putea fi obligaţi să retransmită doar emisiuni de ştiri şi talk-show-uri produse în UE sau alte state care au semnat Convenţia Europeană cu privire la televiziunea transfrontalieră, ceea ce exclude emisiunile în limba rusă. De asemenea, conţinutul autohton ar trebui să fie în proporţie de 80% în limba română. Mai exact, prin interdicţia de a retransmite emisiuni TV şi de radio produse în ţările care nu au aderat la Convenţia pentru televiziunea transfrontalieră, autorităţile sunt suspectate că limitează libertatea de expresie. Iar prin obligarea radiodifuzorilor de a produce cel puţin 8 ore de emisie locală, o parte dintre care să fie în prime-time, se întrevede intenţia de a provoca falimentul celor care nu-şi vor permite să producă emisiuni autohtone.
La 1 iulie, un proiect nou al Codului audiovizualului a trecut de prima lectură a Parlamentului. Documentul interzice propaganda politică difuzată de către posturile TV din alte state și presupune o nouă structură a Consiliului Coordonator al Audiovizualului, dar și o taxă de abonament pentru telespectatorii postului public de televiziune. De asemenea, proiectul limitează numărul de licențe pe care le poate deține un proprietar media.
În timp ce un nou cod al audiovizualului așteaptă să fie votat, democrații insistă să modifice urgent legea veche. Proiectul promovat de PD, suspectat că ar urmări instituirea monopolului pe piața de televiziune, a fost supus joi unor dezbateri publice. Deși societatea civila critica amendamentele, autorii acestora susțin ca adoptarea lor ar fi un angajament față de Uniunea Europeană. Între timp, și reprezentanta OSCE pentru libertatea presei a atenționat președintele Parlamentului că limitarea discursului prin restricții legislative ar putea fi contraproductivă.
Pe de altă parte, bașcanul Autonomiei Găgăuze, Irina Vlah, amenință cu „un răspuns adecvat” dacă se va recurge la restricții față de programele televizate de limbă rusă. Ea a spus că indiferent de decizia Chișinăului, în Găgăuzia, toate canalele rusești vor fi păstrate în toate rețelele de cablu. Într-o declarație postată pe site-ul oficial al bașcanului, Irina Vlah califică amendamentele propuse la Codul Audiovizualului drept „represiuni” ale guvernării care încearcă să „marginalizeze televiziunile rusești și limba rusă”.
Expertul IDIS „Viitorul”, Veaceslav Berbeca, a comunicat pentru Report.md că Irina Vlah, uzând de slăbiciunea instituțiilor statului, își face jocul politic – prin declarația făcută încearcând încă o dată să-și reconfirme loialitatea față de Rusia.Reacția bașcanului Autonomiei Găgăuze a apărut după ce zilele trecute, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a declarat că modificările propuse de deputaţii moldoveni la Codul audiovizualului au ca scop reducerea puternică a spaţiului televiziunilor în limba rusă şi a emisiunilor de radio în limba rusă din Republica Moldova. „Această mişcare neprietenoasă a fost făcută în contextul revigorării dialogului politic ruso-moldovenesc”, a accentuat șeful diplomației ruse.
Analistul politic Dionis Cenușă susține că prin declarația sa, bașcanul de la Comrat subestimează pericolele legate de războiul informațional purtat de Rusia în regiune, în special din 2014 încoace.
Constantin Uzdriș
Sursa: reporter.md