Interviu cu Jerzy Pomianowski, directorul executiv al Fundaţiei Europene pentru Democraţie, realizat de către Dionis Cenuşa pentru Agenţia de presă IPN, în cadrul Forumului Global Anual organizat de Deutsche Welle la Bonn, în perioada 13-15 iunie curent. Fundaţia Europeană pentru Democraţie oferă asistenţă financiară pentru diverse proiecte implementate de sectorul asociativ din Moldova.
—
„Mai periculos poate fi un singur oligarh care guvernează!”
– Cum apreciaţi realităţile societăţii politice şi civile din Moldova?
– Singura şansă şi sursă de succes a Moldovei este de a conserva energia şi calitatea societăţii sale civile, deoarece acest lucru este ceva ce asigură Moldovei succes în efortul său în direcţia democraţiei. Dar este uşor să pierzi această energie deoarece oamenii de multe ori devin frustraţi atunci când energia lor nu se transformă în realitate şi respectiv într-o schimbare propriu-zisă. Cu toate acestea, schimbarea reală depinde de structurile de stat şi politice, precum şi de mediul internaţional.
În acest sens, societatea civilă nu ar trebui să fie frustrată, dar ar trebui să fie mulţumită cu faptul că a obţinut atât de mult până în prezent. Şi aceasta pentru că putem vedea exemple când societatea civilă nu poate funcţiona în mod liber, la fel cum se întâmplă în Moldova. Abilitatea de a face parte din schimbarea societăţii este o calitate rară. Respectiv, societatea civilă din Moldova reprezintă un avantaj şi un potenţial care va prevala în cele din urmă, datorită căruia transformările democratice din Moldova pot deveni un succes.
Situaţia politică este diferită. În cazul Moldovei avem un factor internaţional, reprezentat de sprijinul din Europa. Acesta a fost acordat pe baza unor declaraţii care au provenit de la un grup de partide politice pro-europene, conduse de doi oligarhi – domnii Filat şi Plahotniuc. Îmi amintesc că, atunci când unul dintre cei doi oligarhi l-a pus pe celălalt în închisoare, am postat pe Twitter întrebarea: “Ce este mai periculos pentru democraţia din Moldova decât doi oligarhi care guvernează ţara?”. Răspunsul meu este: “Mai periculos poate fi un singur oligarh care guvernează!”. Acest lucru este ceva ce Moldova şi elita sa politică trebuie să combată şi să elimine. Este necesar să fie înfiinţate mişcări politice credibile, pro-democratice şi pro-europene.
Din cauza lipsei de atenţie, Europa nu a văzut situaţia reală pe parcursul mai multor ani. Aceasta nu a văzut că declaraţiile şi faptele reale nu corespund. Prin urmare, reformatorii pro-europeni nu au fost în mod obligatoriu şi reformişti. Nu vorbesc despre toate formaţiunile, dar numărul celor vizate a fost suficient pentru a pune în pericol procesul politic şi a pierde încrederea oamenilor.
„Societatea civilă trebuie să controleze fiecare guvern nou din prima zi”
– Credeţi că societatea moldovenească are suficiente resurse pentru a produce alternative politice, mişcări politice noi?
– Absolut. Vedeţi ce s-a întâmplat recent. Platforma pentru Demnitate şi Adevăr a organizat cele mai mari proteste, probabil de la independenţa Moldovei. S-au adunat foarte mulţi oameni pentru ca să spună că ei sunt nemulţumiţi. Maia Sandu a căpătat o popularitate de până la 25-30%, timp de câteva luni, deşi ea este o persoană fără istorie politică semnificativă. Aceasta se datorează faptului că a venit cu “mâinile curate”. De asemenea, putem vorbi despre Iurie Leancă, el depune eforturi politice în încercarea de a-şi curăţa trecutul şi de a construi credibilitate. Cred că, dacă ne uităm la scena politică, vom vedea multă energie şi mulţi oameni care pot oferi ceva. Dar nu este vorba doar despre o persoană sau alta. Vorbim despre modul în care politicienii doresc să se ocupe de problemele societăţii, dar şi dacă aceştia vor să implice societatea civilă, oamenii şi mass-media liberă. Sau, pur şi simplu, aceştia vor schimbarea fotoliilor, fără a combate corupţia şi justiţia ineficientă. Dacă acesta este cazul, atunci, desigur, nu există niciun viitor.
Totuşi, eu cred că este suficientă energie socială pentru a avea o situaţie ca în Ucraina, unde societatea civilă a spus: “Avem încredere în voi, dar noi vă vom monitoriza, vom vota pentru voi, dar niciodată nu vă vom da frâu liber”.
Societatea civilă trebuie să controleze fiecare guvern nou din prima zi, şi trebuie să-l facă responsabil pentru acţiunile sale. Nu e vorba doar despre feţe, este vorba şi despre un mecanism ce trebuie să existe şi să fie acceptabil pentru toată lumea.
„Moldova şi Ucraina au societăţi civile puternice similare”
– Cum apreciaţi societatea civilă din Moldova în comparaţie cu cele prezente în alte ţări din regiune?
– Eu cred că Moldova şi Ucraina au societăţi civile similar de puternice, şi asta e ceea ce permite menţinerea transformărilor.
– Aţi criticat Uniunea Europeană pentru că a fost tolerantă faţă de guvernele pro-europene, care de fapt nu au fost suficient de reformiste. Credeţi că societatea moldovenească trebuie să-şi asume la fel o anumită responsabilitate? Unii reprezentanţi ai societăţii civile au început să lucreze cu acele guverne, iar alţii chiar şi au aderat la partide politice care au condus ţara.
-A lucra cu guvernele nu reprezintă ceva rău. Societatea civilă face parte din aceeaşi societate. Aşa că toate problemele cu care se confruntă societatea sunt comune şi pentru societatea civilă. Nu vorbim despre un fenomen izolat. Din contra, societatea civilă trebuie să lucreze cu oamenii, cu guvernul sau cu autorităţile locale. Şi acest lucru este ceea ce eu numesc societatea civilă robustă. Totodată, societatea civilă activează pe baza propriilor agende legate de ecologie, violenţă în familie etc. Prin urmare, societatea civilă nu este obligată de fiecare data să dea calificative dacă guvernul este bun sau rău. Dar, există momente când guvernul nu livrează ceea ce promite. În asemenea cazuri, societatea civilă trebuie să mobilizeze societatea. Fapt ce există în Moldova şi Ucraina. Aşa că această energie şi capacitate de a transmite mesajul “E destul!” este caracteristică pentru societatea moldovenească, fapt ce constituie un atu important. Aceasta face ca orice putere politică din Moldova să se gândească de două ori atunci când se prezintă în faţa oamenilor.
„Nu trebuie să ne aşteptăm că cineva va face pentru noi tema de acasă”
– Credeţi că ceea ce face Uniunea Europeană este suficient pentru a sprijini societatea civilă din Moldova? Şi ce aţi schimba pentru a oferi asistenţa care va face societatea civilă mai puternică şi mai activă?
– Cu certitudine, putem face mai mult în Europa. Dar, în acelaşi timp, noi nu trebuie să ne aşteptăm că cineva va face pentru noi tema de acasă. În acest sens, ar trebui să fim, de asemenea, foarte atenţi în ceea ce priveşte logica conform căreia societatea civilă activează doar dacă primeşte finanţare. La începutul anilor 90, Polonia a primit mult sprijin. În cazul societăţii civile poloneze, asistenţa a venit din partea americanilor. Uniunea Europeană nu a oferit atât de multă asistenţă pentru societatea civilă la începutul anilor 90. Astăzi, în cadrul programelor Parteneriatului Estic. Europa investeşte mai mult în societatea civilă. Dar aceasta, la fel, comportă pericolul că o parte a societăţii civile arată mai mult ca firme de consultanţă profesională decât ca societate civilă reală, care lucrează cu oamenii.
Uneori spun colegilor mei de la Comisia Europeană şi de la alte instituţii europene să schimbe accentul de pe acordarea banilor la modul cum sunt cheltuiţi banii. Astfel, stabilirea unui prag de proiecte în valoare minimă de 300.000 de euro nu cred că este ceva bun pentru Moldova, deoarece, doar 5 sau 6 organizaţii cu capacităţi mai mari vor putea pregăti cereri pentru astfel de proiecte. Propunerea mea este de a avea aceeaşi sumă de bani, dar pentru sute de proiecte mai mici, fiecare dintre care câte 30.000 de euro. Acest lucru va fi mult mai benefic pentru societatea civilă din Moldova.
Sursa: ipn.md