NATO cere Rusiei să înceteze sprijinul pentru separatiștii proruși din Ucraina și să-și retragă forțele și echipamentele militare din această țară. Moscova reacționează și ea, dar la cele patru batalioane NATO din statele baltice și Polonia.
NATO a cerut, din nou, miercuri, Rusiei, să înceteze sprijinul pentru separatiștii proruși din estul Ucrainei și să-și retragă forțele și echipamentele militare din această țară, inclusiv din Crimeea anexată, relatează AFP.
“Rusia trebuie să înceteze să-i mai sprijine pe militanți (rebelii separatiști) și să-și retragă forțele și echipamentele militare de pe teritoriul ucrainean”, a declarat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.
Sprijinul Rusiei pentru separatiști ia forme diferite, potrivit șefului NATO.
“Aceasta oferă ajutor material în echipamente, arme, precum și diverse forme de consiliere și asistență. Rușii acumulează trupe de-a lungul frontierei ucrainene și continuă să ofere sprijin direct în interiorul Ucrainei. Rusia continuă consolidarea militară în Crimeea, parte a Ucrainei”, a declarat Stoltenberg.
“Aliații nu recunosc și nu vor recunoaște anexarea ilegală și ilegitimă a Crimeii de către Rusia. Noi vom continua să cerem Rusiei să înceteze destabilizarea Ucrainei”, a declarat Stoltenberg, amintind de poziția adoptată de Alianță de la începutul conflictului.
Moscova a negat întotdeauna implicarea directă de partea rebelilor în conflictul soldat cu peste 9.300 de morți din primăvara anului 2014 și până în prezent, transmite Agerpres.
Moscova reacționează în legătură cu cele patru batalioane NATO din statele baltice și Polonia
Pe de altă parte, Moscova a anunțat, marți că va lua măsuri după anunțul secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg, potrivit căruia patru batalioane de militari ai Alianței vor fi detașați, prin rotație, în țările baltice și Polonia, transmite Agerpres, potrivit Interfax și newsru.com.
“Nu au cum să ne sperie cu patru batalioane. Aceste unități nu reprezintă o amenințare pentru Rusia, pentru că armata noastră nu este cea care a fost acum 20 de ani”, a declarat președintele Comisiei de Apărare din Duma de Stat (camera inferioară a parlamentului rus), amiralul Vladimir Komoedov, fostul comandant al Flotei Rusiei din Marea Neagră.
“Cu toate că tendința în sine — creșterea amenințării la frontierele de vest ale țării ne preocupă. Noi am luat, luăm și vom lua măsuri de contracarare de așa natură încât de la bun început partenerilor noștri să le fie totul clar’, a declarat Komoedov pentru Interfax.
“Moscova se va vedea obligată să adopte măsuri de răspuns în urma desfășurării suplimentare a patru batalioane NATO în Polonia și țările baltice”, declarase, anterior, directorul Departamentului de Cooperare Europeană din cadrul Ministerului de Externe al Rusiei, Andrei Kelin, pentru Interfax.
Diplomatul rus a subliniat că este vorba de o importantă creștere de forță militară extrem de aproape de granițele ruse, iar detașarea acestor batalioane NATO este contrară literei și spiritului Actului Fondator Rusia-NATO, susține Kelin.
Fostele republici sovietice de la Marea Baltică și Europa și-au exprimat în repetate rânduri suspiciunile cu privire la iminența unei presupuse invazii rusești în statele baltice după scenariul aplicat de Moscova în Crimeea și, prin urmare, amploarea exercițiilor NATO planificate în aceste țări este în continuă creștere, relatează portalul newsru.com, conform Agerpres.
Sursa: euroactiv.ro