Un interviu în exclusivitate cu fostul ambasador al Statelor Unite la Chișinău în perioada 1998-2001.
Președintele Clinton l-a nominalizat pe Rudolf Vilem Perina să devină Ambasadorul Statelor Unite ale Americii în Republica Moldova la data de 27 aprilie 1998, diplomatul a fost confirmat de Senat la data de 26 iunie și a prezentat scrisorile de acreditare Președintelui Republicii Moldova pe 11 septembrie, 1998.
Dl. Perina este originar din Los Angeles, California, un membru de carieră al Serviciului Diplomatic, a aderat la Serviciul de Externe al Departamentului de Stat în 1974, și s-a specializat în afacerile Europei de Est, a Germaniei și în afacerile NATO.
În cei 32 de ani de carieră în cadrul Departamentului de Stat, activitățile sale au inclus Ottawa, Moscova, Misiunea SUA în Berlinul de Vest, Misiunea SUA la NATO, la Bruxelles, și Misiunea SUA la OSCE din Viena.
Dl. Perina a servit, de asemenea, în calitate de director pentru afaceri europene și sovietice al Consiliului Național de Securitate (1987-89), în calitate de șef-adjunct al Delegației SUA la negocierile de la Viena privind măsurile de încredere și securitate în Europa (1989-1992), în calitate de șef al misiunii la Ambasada SUA din Belgrad (1993-1996).
Ambasadorul Perina rămâne un membru pensionat al Serviciului Diplomatic Superior și a fost însărcinat cu afaceri în misiunile ambasadelor SUA din Bratislava (2015), Praga (2013), Reykjavik (2010), Erevan (2007) și Chișinău (2006). Anterior, el a servit în calitate de negociator special al SUA pentru conflicte euroasiatice (2001-2004).
Ambasadorul Perina a absolvit Universitatea din Chicago și a făcut studii istorice post-universitare la Universitatea Columbia. Vorbește mai multe limbi străine, inclusiv cehă, rusă, germană și franceză. El și soția lui, Ethel Ott Hetherington, au două fiice și doi nepoți și locuiesc în Washington DC.
Radio Europa Liberă: D-le Rudolf Perina, vă mulțumesc pentru disponibilitatea de a discuta despre Moldova la cei 25 ani de Independență. În perioada în care ați fost delegat Ambasador în Republica Moldova, adică în 1998, care au fost reacțiile Dvs față de această țară, de cetățenii Moldovei, la o perioadă fragedă de la Independență?! Ați revenit în această regiune în rezultatul altor misiuni diplomatice petrecute în Moscova, Berlin, în perioada sovietică.
Rudolf Perina: „Am avut ocazia să întâlnesc oameni minunați în Moldova, cu care menținem comunicarea și cu care am reușit, până la acest moment, să dezvoltăm relații prietenoase. Există oameni foarte talentați, ceea ce ne-a determinat să lucrăm într-o misiune foarte plăcută.”
Radio Europa Liberă: Care au fost cele mai importante provocări din perioada misiunii Dvs. în Moldova și cum ați descrie realitatea anilor 2000, în comparație cu cea din 2016? Credeți că au parvenit schimbări majore care au derulat în acest răstimp?
00:00/11:03
▶
Link direct
Rudolf Perina: „Provocările cele mai mari din acea vreme erau puțin diferite decât cele cu care se confruntă Moldova în prezent. Pe atunci, Moldova se considera o țară foarte tânără și se afla în perioada de dezvoltare instituțională și guvernamentală, cum ar fi fondarea principiilor care stau la baza Constituției. O bună parte din problemele cu care se confrunta la acel moment mai sunt actuale. Acestea se referă la dezvoltarea economică, corupția în societate și, desigr, conflictul transnistrean. Statele Unite ale Americii deținea cea mai importantă cotă a programelor de asistență financiară, care a depășit-o pe cea din prezent.
Astăzi, Uniunea Europeană a înlocuit această prezență financiară. Timp de 15 ani, Moldova s-a confruntat cu diverse aspecte. Nu aș afirma că este o țară izolată, dar admitem faptul că Moldova este una dintre țările care face parte din criza actuală europeană. Cu certitudine, nu este o țară izolată, astăzi multă lume cunoaște despre existența Moldovei și despre problemele care o vizează.”
Radio Europa Liberă: În 1998, după destrămarea Uniunii Sovietice, ați prezidat Consiliul de Securitate Națională pentru Afaceri Europene și Sovietice. Dacă analizăm diferendul transnistrean, sunteți mai mult optimist sau pesimist în privința soluționării acestui conflict?
Rudolf Perina: „Este dificil să fii optimist într-o perioadă scurtă de timp. În această perioadă, trăiam mereu cu speranța că se va rezolva și muncim în continuare, dar eforturile din partea ambelor părți în conflict sunt indispensabile pentru a realiza progresele necesare.
Pe termen îndelungat și din experiența mea de mediator, sunt destul de optimist că se va soluționa, și aici trebuie să privim și alte regiuni care se află în conflicte similare. Am fost mediator în soluționarea conflictelor din Nagorno-Karabah, Abhazia, Osetia de Sud și Transnistria. În comparație cu celelalte regiuni, Transnistria este una dintre cele mai ușoare diferende. Cred că actuala criză din Ucraina și situația tensionată în creștere în această parte a lumii a zădărnicit soluționarea conflictului transnistrean.”
Radio Europa Liberă: Dacă estimăm costurile de menținere a conflictului înghețat în Transnistria din 1991 încoace, ce ar fi schimbat mediatorii acestui proces pentru soluționarea definitivă a conflictului și identificarea unei opțiuni politice?
Rudolf Perina: „Era așteptată o implicare mai dedicată din partea autorităților de la Tirapsol, dar și din partea Federației Ruse. Una din cheile importante pentru a progresa în acest proces este atractivitatea pe care ar putea-o oferi Moldova regiunii transnistrene, astfel încât cetățenii acestei regiuni să își dorească aderarea.
Pe termen lung, acest lucru se va realiza, iar Moldova va deveni mai atractivă. Ați observat aceeași situație caracteristică pentru cele două părți ale Germaniei divizate, unde factorul economic a stat la baza unei reușite reunificări. Germania de Vest a atras Germania de Est pentru că era mai dezvoltată din punct de vedere economic. Desigur, erau și alți factori determinanți, dar acesta a fost unul semnificativ.”
Radio Europa Liberă: Care sunt riscurile ca un conflict înghețat în Transnistria să declanșeze în atacuri militare agresive din partea Rusiei, așa cum am fost martori ai evenimentelor din Ucraina?
Rudolf Perina: „Am fost martori la conflictele din Georgia, care s-au transformat în războaie, la fel și în Nagorno-Karabah. Aceasta este o posibilitate inevitabilă, dar cred că aceste riscuri, spre deosebire de celelalte conflicte, sunt mai mici în cazul Moldovei. Aceasta se datorează atitudinii deosebite manifestată de către Guvern și cetățenii din Moldova.”
Radio Europa Liberă: Ca urmare a declanșării militare din Crimeea, cetățenii ucraineni sunt mai dispuși să adere la NATO. Dacă Ucraina și alte țări din Europa de Est ar decide să devină membri ai acestui bloc militar, credeți că peisajul ar arăta același?
Rudolf Perina: „Moldova își păstrează neutralitatea, care este prevăzută de Constituție, iar SUA respectă și înțelege motivele acestei alegeri și nu urmărește nicio intenție de a schimba decizia respectivă. Neutralitatea, pe de o parte, poate juca un rol semnificativ în dezvoltarea parteneriatelor cu alte țări ale lumii. Pe termen lung, anume neutralitatea ar putea să contribuie la soluționarea mai grabnică a conflictului transnistrean. Interesul de a urmări aderarea Moldovei la NATO ar agrava situația și ar putea schimba situația.”
Radio Europa Liberă: În opinia Dvs, în care direcții credeți că Moldova a atins progrese în acești 25 ani de independență, și în care situații Guvernul Moldovei ar fi putut acționa mai eficient, pentru a nu ajunge la situația în care migrația devine o problemă majoră?
Rudolf Perina: „25 de ani nu este considerată o perioadă atât de îndelungată, ca Moldova să se bucure de o transformare profundă. Așteptările față de schimbările rapide prin care poate trece Moldova, de a deveni o țară prosperă și dezvoltată din punct de vedere economic, de la bun început, au fost puțin exagerate. Atât noi, țările care au injectat investiții în această țară, dar și cetățenii Moldovei, de asemenea au manifestat așteptări prea mari.
Astăzi, o nouă generație, care s-a născut de la Independență încoace, își asumă rolul de lideri. Moldova trebuie să depună un efort mult mai amplu pentru a lupta împotriva corupției, ceea ce ar aduce o mare schimbare, dar și schimbarea atitudinii cetățenilor ar aduce un plus imaginii țării, în ansamblu.”
Radio Europa Liberă: Tipul de economie bazat pe ramura agricolă nu s-a schimbat din 2000 încoace, iar din cauza unei economii tenebre, rata exportului s-a redus în ultimii ani pe fondalul instabilității politice. Care sunt factorii care ar determina realizarea în mod rapid a reformelor și oportunitatea de a majora beneficiile economice oferite după semnarea Acordului de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător cu UE?
Rudolf Perina: „Corupția diminuează eforturile de dezvoltare și descurajează atragerea investițiilor, sperie investitorii străini care doresc să inițieze afaceri. Este un factor distrugător, de aceea, aș include eradicarea corupției în topul listelor prioritare.”
Radio Europa Liberă: Cum priviți la viitorul Moldovei, unde o regăsiți pe harta lumii în următorii zece ani și care sunt șansele aderării la Uniunea Europeană?
Rudolf Perina: „Nu pot afirma că va deveni o țară similară Belgiei sau Elveției în Sud-Estul Europei, dar asta mi-aș dori să văd în viitor, pentru că are un potențial enorm, iar cetățenii Moldovei pot avea aceste aspirații.
Cu ocazia celor 25 ani de Independență, transmit cele mai calde urări de bine Republicii Moldova și cetățenilor moldoveni. Sper că în viitorul apropiat, vor avea parte de dezvoltare economică și progres a țării, vă dorim multe succese. Republica Moldova are mulți prieteni în SUA, iar eu mă consider cu mândrie a fi unul dintre ei. Vă dorim numai bine!”
Interviu realizat de Natalia Ghilașcu, jurnalist stagiar la Radio Europa Liberă/Libertatea.
Sursa: europalibera.org