Alexander Kremer: „Trendul negativ poate fi inversat pe parcursul mandatului unui singur guvern…”

… dacă va exista voință politică

Banca Mondială (BM) prognozează o creştere modestă, de 0,5 la sută, a economiei moldoveneşti în 2016. În cadrul prognozei economice pentru Europa şi Asia Centrală şi pentru Republica Moldova, prezentate pe 7 aprilie, Banca Mondială anticipează că economia moldovenească va rămâne inertă în acest an, după recesiunea din 2015, cauzată în mare parte de frauda din sectorul bancar. Despre o redresare economică se va putea vorbi abia în 2017. Într-un interviu în exclusivitate directorul de ţară al Băncii Mondiale, Alexander Kremer, vorbește despre cauzele care au dus la oprirea creșterii economice a Republicii Moldova, despre condițiile de relansare a acestei creșteri, despre ritmul alert amplificare în ultimii ani a corupției și despre voința politică pentru reforme.

„Noi mai avem încă foarte multe proiecte finanțate și implementate și care merg destul de bine în R.Moldova”

Lina Grâu: Dle Kremer, aș vrea pentru început să ne spuneți câteva lucruri despre programele Băncii Mondiale în Republica Moldova și despre suportul bugetar pe care îl oferiți Chișinăului.

Alexander Kremer: Banca Mondială acordă asistență Republicii Moldova în valoare de aproximativ 80 milioane de dolari pe an. Toată lumea cunoaște doar faptul că suportul bugetar a fost stopat și nu este primit acum pentru că a fost înghețat încă în 2014. Dar ce nu cunoaște multă lume este că noi mai avem încă foarte multe alte proiecte finanțate și implementate și care merg destul de bine în Republica Moldova. Printre acestea ar fi de exemplu finanțarea oferită fermierilor mici sau asociațiilor de fermieri pentru modernizarea proceselor tehnologice pentru a putea exporta pe piețele europene. Mai avem un proiect de finanțare a modernizării sistemului de încălzire centralizată din Chișinău pentru a-l face mai eficient. Împreună cu parteneri din Japonia suntem implicați în modernizarea școlilor pentru a asigura accesibilitatea acestora pentru copii cu dezabilități. Și foarte curând vom începe să finanțăm și renovarea școlilor de circumscripție, care vor fi frecventate de toți copii din satele din împrejurimi pentru a putea învăța în condiții mult mai bune, europene.

În afară de aceasta, suntem acum în așteptarea momentului semnării acordului de finanțare pentru cel mai mare proiect avut vreodată de BM în Republica Moldova, care se va ocupa de renovarea a 300 km de drumuri locale, lucru care va aduce beneficii care vor fi simțite de toată populația – de la nord la sud, de la est la vest.
Dar trebuie să admitem că nu acest tip de investiții financiare din partea donatorilor vor duce la o dezvoltare durabilă a Republicii Moldova. Pentru a asigura dezvoltarea durabilă este nevoie de locuri de muncă decente. Iar locurile de muncă decente vor putea fi deschise doar atunci când sectorul privat va începe să investească. Iar sectorul privat va începe să investească doar atunci când va avea încredere că va fi tratat în conformitate cu legea, echitabil și corect.

„Trebuie să pronunțăm acest cuvânt – a fost corupție. Imediat ce observăm o repetare a situației ne vom cere banii înapoi”

Lina Grâu: Ați vorbit despre acest proiect foarte mare pe care urmează să-l lansați privind reabilitarea drumurilor locale. Anii trecuți au mai existat proiecte de reabilitare a drumurilor și din partea BM, și din partea SUA. Proiectele respective nu au fost continuate din cauza lipsei de transparență și a anumitor suspiciuni de corupție. Cum vă veți proteja de acest fenomen?

Alexander Kremer: Da, într-adevăr, trebuie să pronunțăm acest cuvânt – a fost corupție. Și din cauza aceasta atunci am cerut banii noștri înapoi, am întrerupt relația și apoi timp de 5-6 ani nu am mai avut relații în domeniul transportului. Acum am decis să revenim în speranța că au fost întreprinse anumite măsuri în vederea îmbunătățirii procedurilor de achiziții în acest domeniu. Și am spus tuturor politicienilor și factorilor implicați în acest proces că imediat ce observăm o repetare a situației de data trecută vom întrerupe din nou finanțarea și ne vom cere banii înapoi. Ne-am exprimat această poziție la cel mai înalt nivel și am spus foarte clar – dacă acest guvern dorește, așa cum spune, să fie judecat după fapte, atunci cel mai bine acest lucru se va vedea după felul în care vor fi curățate și transparentizate procedurile de achiziții publice.

Noi efectuăm cu periodicitate un studiu privind mediul de business, în care una din întrebări stabilește cota contractelor publice sub formă de mită. Și în cinci ani, din 2008 până în 2013, această cotă a crescut de la 8 la sută la 11 la sută. Într-o discuție cu unul dintre miniștri am menționat această cifră, de 11 procente, și dumnealui a spus: „O, doar 11%! Nu, e mult mai mare!”. Deci, noi trebuie să fim foarte atenți în acest domeniu pentru că există un trend negativ care s-a stabilit în ultimii ani și trebuie să lucrăm împreună cu Guvernul pentru a inversa acest trend.

De fapt, noi mai finanțăm acum un proiect mic care se numește „Contractarea deschisă” care are drept scop să ajute organizațiile din societatea civilă să studieze modelele și tendințele în domeniul achizițiilor publice, inclusiv cele în curs. Este un soft foarte bun, elaborarea căruia a fost finanțată de noi, și prin intermediul căruia pot fi analizate bazele de date privind achizițiile publice în diverse domenii. Și punând toate datele disponibile în acest instrument analitic pot fi dezvăluite diverse scheme și se poate vedea care sunt tendințele, în ce direcție merg achizițiile publice și cu cine sunt semnate contractele. Și vreau aici să salut atât Agenția de achiziții publice, cât și Ministerul Sănătății, care și-au exprimat dorința de a fi voluntari și a implementa primii acest proiect. Trebuie să recunoaștem meritele atunci când ele există.

„Businessul nu crede că va fi tratat după lege, el este convins că va fi tratat în mod corupt. Nu este retorica protestelor, sunt date colectate riguros”

Lina Grâu: Ați spus că lucrurile vor începe să se schimbe atunci când vor veni investiții. Pentru investiții este nevoie de un mediu de afaceri potrivit. Banca Mondială elaborează periodic studii privind climatul de afaceri. Ce se întâmplă în ultimii ani cu mediul de afaceri din Republica Moldova?

Alexander Kremer: Numărul unul ca factor de descurajare a creșterii economice, a creării locurilor de muncă și a reducerii sărăciei, demonstrat de toate studiile efectuate până acum, este faptul că businessul nu crede că va fi tratat în mod corect, după lege, el este convins că va fi tratat în mod corupt. Și aici nu vorbim despre retorica protestelor care strigă permanent aceste lozinci, ci vorbim despre date foarte sigure colectate în urma studiilor.

Noi avem informații conform cărora cota businessului care consideră mita ca fiind o parte importantă a procesului de desfășurare a afacerilor în Republica Moldova a crescut de patru ori din 2008 până în 2013. Este o creștere enormă, nu am mai văzut nicăieri în lume o înrăutățire atât de mare. De exemplu, procentul businessului care a declarat că a fost nevoit să plătească mită pentru a primi un permis de construcție a crescut de la 23 la 43 de procente – practic, s-a dublat. În aceeași perioadă procentul întreprinderilor care au declarat că au fost nevoite să plătească o mită pentru a primi licența de funcționare s-a triplat.

Deci, există un sentiment că corupția s-a intensificat în ultimii ani. Și nu este doar un sentiment politic. Vorbim de date care rezultă din experiența cotidiană reală a sectorului privat – cel care ar fi trebuit să angajeze populația Republicii Moldova în câmpul muncii, să plătească salarii și să ajute oamenilor să iasă din sărăcie.

Și de fiecare dată când merg în vizită la vreo întreprindere oarecare, indiferent dacă vorbim despre parcurile industriale sau investitorii străini, de fiecare dată oamenii exprimă o mare îngrijorare în legătură cu situația sau momentul în care vor avea de a face cu funcționarii publici, cu factorii de decizie.

Încă un domeniu de îngrijorare pentru noi este sectorul bancar. De fapt, aici ceea ce vedem noi astăzi este că întreaga societate trebuie să plătească acum costul enormei, masivei fraude care a avut loc în perioada 2013-2014 sub nasul autorităților de supraveghere. Și aceasta a dus la o creștere mare a dobânzilor, ceea ce la rândul său a descurajat foarte mult sectorul privat, în special în domeniul agricol. În afară de aceasta, frauda bancară este una din cauzele devalorizării leului moldovenesc acum un an, ceea ce a dus la destabilizarea planificării afacerilor pentru multe companii.

Dar tot ceea ce este stricat de fapt poate fi reparat. Cel mai important lucru pe care am vrea să-l vedem este dacă peste un an businessul va raporta sau nu că situația a început să se îmbunătățească, că a început să fie tratat mai mult decât înainte în conformitate cu legea și că se simte mai în siguranță să vină să investească din nou.
Și eu cred că toată lumea știe ce și cum are de făcut. Doar că trebuie să ne mișcăm mai rapid. De exemplu, recent al participat la discuțiile pe marginea unei legi care ține de climatul investițional. Legea respectivă a tot fost discutată, revizuită, re-revizuită și tot așa – și procesul acesta deja durează de foarte mult timp, proiectul de lege deja exista înainte de a veni eu în țară acum un an și jumătate.

„Sunt mulți oameni care vor să-și ajute țara și o fac din patriotism și profesionalism. Trebuie să-i salutăm”

Lina Grâu: În condițiile în care este destul de greu de a face o schimbare pe interior, având în vedere calitatea clasei politice, având în vedere circumstanțele din societate, din mediul de afaceri, credeți că Acordul de Liber Schimb cu UE poate fi o modalitate de a determina, de a forța într-o anumită măsură autoritățile să facă schimbări?

Alexander Kremer: Dați-mi voie să nu fiu de acord cu ideea că țara nu-și poate îmbunătăți situația singură. Sunt mulți oameni care lucrează în Guvern, mulți dintre care sunt tineri, care încearcă să ajute țara și atunci când ne uităm la motivațiile lor este greu să ne imaginăm că o fac din alte raționamente decât patriotismul și profesionalismul care îi motivează. Cred că ar trebui să-i salutăm și să le recunoaștem acest efort.

În afară de aceasta, trebuie să recunoaștem că sunt niște reforme foarte importante în proces de derulare acum în țară – mă refer în special la domeniile sănătății, educației și protecției sociale. Și trebuie să ne asigurăm că aceste reforme continuă.

Și eu cred că ar fi foarte periculos să considerăm că acest Acord de Liber Schimb este o pastilă care ar substitui dorința și voința politică pe intern a țării. Chiar recent noi am finalizat un studiu cu privire la beneficiile pe care DCFTA le poate aduce Republicii Moldova. Și da, într-adevăr, acest Acord de Liber Schimb va aduce beneficii Republicii Moldova, dar nu doar din punctul de vedere al concesiilor de comerț pe care UE le acordă, dar în primul rând prin reformele de care este nevoie ca Acordul să poată fi aplicat, dacă acestea vor fi realizate de Republica Moldova.

La sfârșitul anilor 90, acum vreo 20 de ani, eu lucram în Comisia Europeană și ajutam la implementarea acordurilor de comerț liber de primă generație și a acordurilor de asociere cu țările din Africa de Nord. Și în acea regiune se înțelegea foarte bine că un Acord de Comerț Liber nu este un cadou, ci o provocare care necesită din partea țărilor respective foarte multe reforme și investiții pentru ca economiile lor să devină competitive pe piețele europene și cele interne. Și acest studiu pe care tocmai l-am finalizat arată că o astfel de perspectivă este foarte aplicabilă Republicii Moldova.

Lina Grâu: Cum vedeți Dvs. cauzele principale care au făcut ca Republica Moldova într-un timp foarte scurt că devină, din povestea de succes a UE, o zonă de instabilitate, cu crize, cu probleme economice mari? Ce nu a mers bine?

Alexander Kremer: Cred că în primul rând ar fi important să analizăm indicatorii cantitativi și obiectivi ai experiențelor prin care a trecut businessul din punctul de vedere al corupției, din 2008 până în 2013. Așa am putea înțelege ce s-a întâmplat.

„Republica Moldova este a două țară după Belarus care este atât de dependentă de economia Federației Ruse”

Lina Grâu: Din punct de vedere regional situația nu este foarte stabilă în Est, iar în UE sunt probleme interne foarte mari. Care sunt provocările cele mai mari pentru Republica Moldova acum?

Alexander Kremer: Situația economică regională, într-adevăr, reprezintă o provocare foarte mare pentru Republica Moldova. Și în particular situația economică din Rusia care s-a înrăutățit din cauza scăderii prețurilor la petrol, ceea ce a avut o influență foarte mare asupra Republicii Moldova. De fapt, trebuie să recunoaștem că Republica Moldova este a două țară după Belarus care este atât de dependentă de economia Federației Ruse. Încă de la începutul anului 2015 am observat o scădere cu 30 la sută a remitențelor care veneau din Federația Rusă. Această scădere a remitenților a fost cauzată de devalorizarea rublei rusești. Acest declin acum s-a încetinit, dar totuși încă mai continuă.

„Condițiile fundamentale care au făcut posibilă frauda bancară acum doi ani încă mai există în țară”

Un alt pericol foarte important pentru Republica Moldova ține de riscurile care se mențin în sectorul bancar. Auditurile diagnostice care au fost desfășurate recent în trei cele mai mari bănci din Republica Moldova – Moldindconbank, Victoriabank și MAIB – ne-au lăsat cu impresia că acele condiții fundamentale care au făcut posibilă frauda bancară acum doi ani încă mai există în țară. Și chiar dacă această fraudă nu neapărat se va repeta, condițiile pentru o potențială fraudă încă mai există.

„În trecut probabil prea mult am judecat după ceea ce scria pe hârtie sau după retorica autorităților”

Lina Grâu: În ultimul timp se discută foarte mult despre faptul că Republica Moldova are nevoie de reforme, dar că guvernarea merge pe linia unor reforme mai mult mimate. Din acest punct de vedere, care este mesajul pe care ați vrea să-l transmiteți autorităților, societății, clasei politice, mediului de afaceri?

Alexander Kremer: Guvernul a spus comunității internaționale: „Vă rugăm să ne judecați după acțiuni”. Ceea ce este un început foarte bun. Pentru că în trecut probabil prea mult am judecat după ceea ce scria pe hârtie sau după retorica autorităților. În acest sens, ce acțiuni ne-am aștepta noi să fie realizate în viitorul apropiat și în următorul an? Cred că cel mai important lucru ar fi ca atunci când vom desfășura studiul nostru în mediul businessului și în întreprinderile statului la sfârșitul anului 2016 să putem remarca o restabilire a încrederii businessului față de autorități, în special sentimentul lor că acum sunt tratați mai mult în corespundere cu legea decât se întâmpla în trecut.

Și nu adoptarea unor noi legi ar fi tocmai modalitatea de a soluționa problema. Am văzut de exemplu acum doi ani, când Guvernul a aprobat o decizie de a reduce numărul de instituții cu atribuții de control, și totodată numărul de inspecții a crescut enorm. Ceea ce poate schimba situația este o indicație politică foarte clară, de sus în jos, că este timpul să se lucreze altfel.

”Schimbarea regulilor de numire în funcție și a regulilor de achiziții publice – nu criterii politice, ci profesionale și tehnice”

O altă acțiune pe care toată lumea o va aștepta va fi modul în care instituțiile statului vor răspunde la recomandările studiilor de diagnostic la cele trei bănci de care am amintit mai sus.

Și încă un lucru care va fi unul grăitor de la sine ține de schimbarea regulilor de numire în funcție a persoanelor, precum și a regulilor de achiziții publice. Vom vedea dacă acestea vor continua să fie în corespundere cu preferințele politice, sau totuși vor fi aplicate cerințele economice și tehnice. BM este într-o situație privilegiată comparativ cu alți donatori sau parteneri de dezvoltare, deoarece noi implementăm toate proiectele noastre prin intermediul structurilor Guvernului, adică noi în fiecare zi cunoaștem exact ce se întâmplă cu adevărat și vedem lucrurile dincolo de aparențe.

În plus, noi sperăm că Republica Moldova va reuși să încheie un acord de finanțare cu FMI și dacă acest lucru se va întâmpla și celelalte condiții vor fi de asemenea îndeplinite atunci noi vom fi gata să reluăm finanțarea și suportul bugetar cu cea mai mare plăcere. Și la etapa la care vom începe discuțiile cu privire la următorul suport bugetar, noi le vom spune autorităților: „Bine, acum să discutăm ce măsuri putem întreprinde în vederea eliminării interesului privat din instituțiile publice”. Și dacă vom ajunge la un acord privind măsurile ce ne vor permite să facem instituțiile publice cu adevărat publice, atunci să știți că într-adevăr vom reuși și vom avea succes.

Și încă un lucru aș vrea să-l spun, un aspect despre care nu toată lumea cunoaște dar care este foarte important. Acum în Parlament avem un proiect de lege care obligă toți parlamentarii și funcționarii publici să-și declare proprietățile. Experții noștri consideră că este o lege foarte bună. Respectiv, acum nu ne rămâne decât să sperăm că ea va trece prin Parlament astfel încât să iasă de acolo într-o formă bună și să fie cu adevărat implementată. Noi am văzut recent într-o altă țară că o lege similară la ieșirea din Parlament a fost foarte diferită de proiectul inițial. Să sperăm că în cazul Republicii Moldova din Parlament va ieși o lege puternică. Este un element foarte important care poate face diferența pe viitor.

„Din problemele pe termen lung există una care este ca o bombă care va exploda în viitor – problema pensiilor”

Lina Grâu: Perspectiva semnării unui acord cu FMI și măsurile pe care spuneți că ar vrea partenerii de dezvoltare să le vadă realizate la Chișinău par să fie măsuri pentru o perspectivă ceva mai lungă decât necesitățile urgente pe care le au autoritățile Republicii Moldova pentru a acoperi consumul curent. Cum vedeți ieșirea din această situație bugetară dificilă la Chișinău?

Alexander Kremer: Dacă va fi încheiat un acord cu FMI și dacă modelele noastre economice sunt corecte, atunci trebuie să recunoaștem că acum ne aflăm în cel mai critic moment, în cea mai proastă situație economică care poate fi și, respectiv, de acum înainte situația va începe să se îmbunătățească. Speranța mea este că în acest moment deja ne putem ridica ochii de la problemele urgente de criză și putem privi spre reforme sau măsuri structurale pe termen lung, care ne vor ajuta să restabilim creșterea economică și securitatea bugetară în Republica Moldova.

Acum cred că este și momentul cel mai potrivit pentru a ne pune mai multe întrebări și a încerca să găsim răspunsuri. De ce va fi nevoie de exemplu ca sectorul privat să reînceapă să investească? De ce Republica Moldova are nevoie de trei ori mai multe spitale pe cap de locuitor decât Olanda, de exemplu? Sau de ce avem nevoie de facilități fiscale pentru fermierii din țară, facilități care aduc beneficii doar celor mai bogați fermieri? Există multe oportunități pentru a îmbunătăți creșterea și eficiența bugetului public, măsuri care vor necesita câțiva ani ca să ajungă să fie implementate, dar momentul potrivit pentru a le începe este acum.

Dacă vorbim despre problemele pe termen lung, atunci există una care este ca o bombă care va exploda în viitor – problema pensiilor. Pentru că diferența dintre contribuțiile oamenilor la fondul de pensii și ceea ce vor primi ei ulterior sub formă de pensie devine tot mai mare în timp. Nu foarte mult timp în urmă un cetățean al Republicii Moldova, atunci când se pensiona, se putea aștepta că va primi o pensie care va fi puțin mai mică decât jumătate din venitul său din ultimii ani. Iar acum un cetățean al Republicii Moldova, când iese la pensie, nu se poate aștepta la o pensie mai mare de 28 la sută din venitul din ultimii ani. Și dacă ne uităm la aceste cifre înțelegem că unica soluție, deși ea nu va fi una acceptată cu ușurință de toată lumea, va fi cea de a majora vârsta de pensionare, în special pentru femei.
Dacă ne uităm la numărul de ani pe care un moldovean îi va trăi primind pensia, ținând cont de speranța de viață care este acum în creștere, această perioadă este mult mai lungă în Republica Moldova decât în orice alt stat european. Mai este și un alt aspect negativ – atunci când pensiile vor deveni mai mici, oamenii vor începe să-și pună întrebarea că, dacă primesc o pensie atât de mică, atunci de ce mai trebuie să contribuie? Și atunci riscul este foarte mare ca sistemul de pensii să se dezechilibreze. Aceasta este o reformă urgentă de care are nevoie Republica Moldova. Și trebuie spus că Guvernul care va aborda această problemă și care va lua decizii nu va vedea beneficiile acestei reforme, și nici guvernul care va urma după el. Este o problemă pe termen foarte lung, foarte importantă, care reprezintă un risc lent.

„Orice țară, dacă are voință și dorință, poate inversa totalmente situația pe durata mandatului unui singur Guvern”

Vreau să închei totuși pe o notă mai optimistă. Anul trecut am fost în vizită la mai multe universități unde am făcut prezentări și am discutat cu studenții. La sfârșitul practic fiecărei întâlniri se ridica câte un student și spunea: „Dle Kremer, nu înțelegeți, noi nu sunteți capabili să ne rezolvăm singuri problemele noastre”. Eu cred că acest lucru nu este adevărat și că totul este posibil. Toate aceste probleme sunt create de oameni și, respectiv, pot fi soluționate de oameni și încă foarte rapid. Orice țară, dacă are voință și dorință, poate inversa totalmente situația pe durata mandatului unui singur Guvern. Și trebuie să ținem minte că în serviciul public din Republica Moldova mai avem foarte mulți oameni dedicați, profesioniști și patrioți care depun eforturi și care sunt dornici să facă această schimbare. Și eu nu văd niciun motiv care ar împiedica Republica Moldova să atingă succesul foarte rapid, dacă va exista voința de a face acest lucru.

„Corupția nu este o parte indispensabilă a psihologiei umane. Imediat ce ies din avion moldovenii adoptă regulile țării-gazdă”

Lina Grâu: Ați spus că corupția este problema cea mai mare în Republica Moldova, care a inversat trendul de creștere. Corupția este o problemă de mentalitate în societate sau este o problemă de interese de grup în clasa politică?