Europa a devenit încă o dată un loc în care etalarea forţei militare a fiecărui stat în parte reprezintă o chestiune general acceptată şi considerată a fi chiar necesară, după mai bine de 20 de ani de linişte, arată ultimul raport al Agenţiei Europene de Securitate (EDA).
Analiştii susţin că ameninţarea Rusiei stă în spatele creşterilor masive ale bugetelor de apărare ale statelor din Uniunea Europeană, cel mai mare efort fiind remarcat în rândul ţărilor din Europa Centrală şi de Est, potrivit Defense News.
Teama umflă bugetele
La două decenii de la sfârşitul Războiului Rece, intenţiile expansioniste manifestate de Vladimir Putin în Crimeea şi estul Ucrainei au forţat liderii europeni să crească cheltuielile cu programele militare, arată raportul.
„Declinul care a afectat bugetele de apărare ale ţărilor europene în ultimii 20 de ani, mai ales după 2008, a încetat”, notează analiştii care au efectuat cercetarea.
Creşterea cea mai mare se observă în bugetele din Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia şi Slovacia, cele 7 ţări operând majorări ale cheltuielilor militare de 19,9 procente în acest an.
Recordul îi aparţine Ungariei, care se apropie de o creştere de 22%, cu o suplimentare de buget de aproape un miliard de dolari.
În sud-estul Europei, România, Bulgaria, Croaţia, Ciprul, Serbia şi Slovenia au suplimentat în medie bugetele de apărare cu 9,2%, în vreme ce procentul adăugat de statele din vestul Europei se ridică la 2,7%.
Doar Italia, Grecia şi Suedia intenţionează să păstreze cheltuielile de apărare în aceleaşi limite de anul trecut, guvernul de la Stockholm anunţând totuşi că va investi mai mult în armata să începând cu anul viitor.
Bulgaria, Cehia, Polonia şi Slovacia au în plan şi achiziţii de echipament de lupta care să înlocuiască vechile arme de provenienţă sovietică aflate în dotarea armatelor lor.
Nouă elicoptere Black Hawk vor fi cumpărate de armata slovacă, pentru a înlocui aparatele de zbor M-17 fabricate în fosta Uniune Sovietică.
Un alt stimul notabil în privinţa finanţării sectorului de apărare din Europa se întrevede în Franţa, unde Parisul intenţionează să ridice cheltuielile pentru securitate de la 31,4 miliarde de euro la 34 de miliarde în cursul acestui an, ca urmare a ameninţărilor teroriste.
Specialiştii în domeniu se aşteaptă că trendul să se menţină şi în anii viitori, dincolo de pericolul rusesc intrevazandu-se şi alte breşe în securitatea europeană.
„Chiar dacă ameninţarea venită din partea Rusiei se va reduce, tendinţa se va păstra ca urmare a pericolului reprezentat de terorism, accentuat de lipsa de implicare a Statelor Unite în crizele care zguduie Orientul Mijlociu”, susţine Michele None, consultant ştiinţific al think thank-ului IAI din Roma.
Au strâns rândurile
Deja pe continent funcţionează o serie de alianţe încheiate între state de diverse dimensiuni pentru întărirea puterii defensive, ca şi pentru dezvoltarea unor piese moderne de armament.
Din iunie anul trecut, bulgarii, croaţii, ungurii şi slovenii cooperează îndeaproape în întărirea capabilităţilor forţelor aeriene din fiecare ţară.
Un pact de cooperare în domeniul apărării a fost semnat şi între comandamentele forţelor navale din Finlanda şi Suedia, în vreme ce Polonia lucrează îndeaproape cu Germania pentru dezvoltarea unor transportoare blindate amfibii.
Germania mai este inclusă şi într-un proiect de realizare a unui nou tanc dezvoltat împreună cu Franţa, în vreme ce Parisul întreţine legături strânse cu Londra pentru a pune în producţie o nouă generaţie de drone militare.
Este o situaţie care diferă radical de cea întâlnită în urmă cu doar câţiva ani, când parteneriatele din industria de apărare puteau fi numărate pe degete.
„Asistăm la o creştere a cooperării industriale, în special în lanţul de furnizori din eşaloanele 2 şi 3. Cred că este rezultatul dezvoltării acestor parteneriate, în care şi programele naţionale caută mai mulţi furnizori internaţionali, din pricina materialelor rare folosite sau tehnologiei de ultima generaţie”, susţine John Louth, cercetător principal în cadrul RUŞI, un think tank britanic.
O parte din cheltuieli vine şi în urma apelului făcut de conducerea NATO că fiecare stat membru să-şi respecte angajamentul de a alocă 2% din PIB pentru cheltuielile de apărare.
„Este că un tratat bilateral în care prezenţa Statelor Unite chiar contează. Dacă eşti în Talin, prezenţa câtorva mii de soldaţi americani în plus chiar devine importantă”, se arată convins cercetătorul britanic.
Din acest punct de vedere, Italia pare a fie oaia neagră a Europei, bugetul de apărare creionat de oficialii de la Roma fiind de doar 12,92 de miliarde euro, în scădere cu 2% faţă de anul trecut.
Până şi achiziţiile de noi echipamente de luptă sunt mai reduse faţă de 2015, suma atingând valoarea totală de 1,95 miliarde, cu 17,7% mai puţin decât în anul precedent.
Experţii cred totuşi că această este o situaţie de moment, John Louth opinând că evoluţia crizei din zona Mediteranei va forţă în cele din urmă Roma să umfle bugetul armatei italiene.
Sursa: independent.md