Cum vede evoluțiile din Moldova fostul reprezentant special al UE la Chișinău.
Kálmán Mizsei: „Trebuie să spun că într-o anumită măsură situația este similară cu ceea ce se întâmplă în Ucraina. Ceea ce au în comun cele două procese: „revoluția decenței” în Ucraina din 2013-2014 și ce se întâmplă acum în Republica Moldova sunt cerințele oamenilor care vor bunăstare, conducători onești care nu fură și care ar trebui să asigure o justiție echitabilă. În pofida evenimentelor dramatice care au avut loc în ultimii cinci ani în Moldova, ceea ce se întâmplă acum e ceva ce dă speranțe.”
Europa Liberă: Cum credeți, factorul geopolitic joacă un anumit rol în determinarea vectorului politicii externe al țării? Dacă Republica Moldova se va îndrepta spre UE sau spre Rusia?
Kálmán Mizsei: „Cred că geopolitica întotdeauna joacă un anumit rol în viața unor țări precum Moldova. Dar ar fi greșit să explici totul prin factorul geopolitic. Evident, țările vecine precum Rusia au anumite interese, dar în același timp există și societatea moldavă, cu speranțele și aspirațiile proprii. Ceea ce este extraordinar de mișcător în situația curentă este că nu doar geopolitica contează. Îmi aduc aminte de cuvintele bunului meu prieten Igor Boțan care spunea acum un an că Moldova nu are partide politice, ci partide geopolitice. Acum, cred că societatea înțelege că nu contează dacă ești vorbitor de limba română sau rusă, cu toții își doresc o guvernare decentă, autorități care nu fură banii poporului, care nu intervin în justiție și un guvern în care un oligarh nu controlează procurorul general, instituțiile anticorupție sau forțele de ordine.
Desigur, sunt și riscuri. Sunt îngrijorat și eu de influențele ruse în Moldova, dar aș dori să avertizez că nu trebuie să atribui totul jocurilor geopolitice și să treci cu vederea greșelile unei guvernări din simplul motiv că nu se vrea o apropriere de Rusia. Este greșit. Valorile Europene țin de o guvernare onestă. UE, Statele Unite și alți prieteni ai Moldovei precum România trebuie să încurajeze tragerea la răspundere a guvernanților corupți. Acțiunile Platformei „Demnitate și Adevăr” și implicarea altor ONG-uri sunt o oportunitate pentru a cere o guvernare onestă. Cred că donatorii internaționali trebuie să folosească influența lor în cea mai mare măsură pentru a forța reforme adevărate în Moldova, mai ales pentru un sistem judiciar independent.”
Europa Liberă: Ar putea regimul oligarhic despre care se vorbește acum în Republica Moldova să schimbe ceva spre bine?
Kálmán Mizsei: „Desigur, e capabil, dacă e forțat să o facă. De aceea societatea și prietenii Moldovei, precum SUA, UE și România cu toții forțează regimul pentru a înfăptui adevăratele reforme. Înțeleg că furia e atât de puternică încât fără aceste reforme, pacea în societate va fi pusă sub semnul întrebării. Este un imperativ și sper că societatea civilă va controla acțiunile puterilor statului. Aș vrea să spun coaliției de la guvernare, dar această îmbinare de cuvinte sună straniu în condițiile actuale, când acest guvern a fost votat în secret.”
Europa Liberă: Le dați dreptate celor care spun că trebuie de avut încredere că noul guvern nu va mima realizarea reformelor dar le va face cu bună credință?
Kálmán Mizsei: „Demnitarii trebuie să-și îndeplinească responsabilitățile asumate. Nu e vorba despre încredere în cei de la putere, dar despre faptul că ei trebuie «forțați» să-și îndeplinească responsabilitățile. Felul în care acest guvern a fost învestit este foarte suspicios, dar buna administrare a țării va fi atunci când societatea moldavă va impune coaliția de la guvernare să facă adevăratele schimbări.”
Europa Liberă: Ce rezultate trebuie să aibă aceste reforme despre care se spune că sunt atât de necesare țării și cetățenilor ei?
Kálmán Mizsei: „Aș aștepta în primul rând o justiție independentă, un procurorului general apolitic și forțe de menținere a ordinii publice care nu servesc unor persoane. Acestea ar trebui să desfășoare o activitate transparentă și să servească interesele statului. Flagelul corupției a afectat grav și structurile de forță. Iată de ce sper să fie redus semnificativ, dar mai este important să existe un climat investițional prietenos. Desigur, situația de la Banca de Economii a demoralizat societatea. Iată de ce este important să fie cât mai multă transparență în sistemul financiar-bancar.”
Europa Liberă: Există voci care spun că cei care au fost la putere în Republica Moldova nu vor face prea multe pentru țară. Aceștia sunt compromiși, fiindcă nu și-au onorat promisiunile. Așa gândește o bună parte a societății.
Kálmán Mizsei: „Înțeleg această îngrijorare. De asta în 2009-2010 insistam că noi, cei de la EU și Consiliul Europei, dar și SUA trebuie să pună condiții stricte guvernului care era atunci la putere. Simpla folosire a sloganelor pro-europene nu trebuia să ne mulțumească. Din păcate, nu toți demnitarii din cercurile noastre gândeau la fel. Pe atunci, aceste reforme stricte erau posibile, dar nu le-am cerut îndeajuns. Acest lucru s-a schimbat mai târziu, dar după ce țara a fost prejudiciată. Speranța mea se îndreaptă către societatea civilă care dă dovadă de maturitate și dorință sinceră de a trăi decent.”
Europa Liberă: Sunt opinii că criza din Republica Moldova poate fi depășită doar prin alegeri anticipate, dar alții spun că partidele pro-ruse pot ajunge la putere și asta ar fi mai rău pentru viitorul țării. Dumneavoastră ce credeți, domnule Mizsei?
Kálmán Mizsei: „Cei care își bazează campania electorală pe factorul rusesc, mizând pe potențialii alegători de limba rusă din Moldova, ar putea să greșească. Ei înțeleg prea bine că Rusia nu le poate oferi nimic. Ce le poate oferi Rusia cetățenilor Republicii Moldova, dacă acolo supremația legii este violată, dacă autoritățile de la Moscova au impus embargouri neargumentate produselor moldovenești? În schimb, UE poate oferi foarte multe beneficii. însă cei de la Bruxelles trebuie să ceară cu insistență guvernanților de la Chișinău exact ceea ce solicită și societatea civilă, și anume transparență decizională, eliminarea corupției, reforme în justiție. Aceste revendicări trebuie să fie sincronizate atât din partea partenerilor externi, cât și din partea ONG-urilor”.
Sursa: Europa Libera