În dialog cu fostul ministru adjunct de externe despre extinderea Zonei de comerț liber cu UE în stânga Nistrului
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene a publicat, joi, 24 decembrie, decizia Consiliului de Asociere Uniunea Europeană – Republica Moldova prin care Zona de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător se extinde de la 1 ianuarie 2016 pe întregul teritoriul Moldovei, inclusiv în regiunea transnistreană.
Agenţii economici din Transnistria au fost exceptaţi pe durata anului 2015 de la prevederile acestui acord, primind un răgaz până la finele acestui an, şi au continuat să se bucure de aşa numitele Preferinţe Comerciale Autonome – adică exporturi fără taxe sau cu taxe foarte mici în Uniunea Europeană, dar cu importuri taxabile. Preferinţele comerciale vor expira la finele acestui an, așa cum se stabilise la începutul acestei excepţii.
La Tiraspol, decizia de la Bruxelles a fost precedată de un anunț al șefului administrației, Evgheni Șevciuk, care a sugerat că agenții economici din regiune vor exporta în continuare fără taxe în spațiul european, numind înțelegerea cu Bruxellesul și Chișinăul drept o victorie a diplomației transnistrene.
Anterior, Tiraspolul a respins constant propunerea de a se alătura Zonei de liber schimb dintre Moldova şi Uniunea Europeană, pe motiv că orientarea sa politică este una exclusiv către Est, chiar dacă exporturile sunt orientate spre comunitatea europeană. Dar în lipsa preferințelor și a zonei de liber schimb, exporturile transnistrene ar fi urmat să fie supuse unor taxe împovărătoare.
Lina Grâu a stat de vorbă cu expertul de la Institutul pentru Politici și Reforme Europene, fost ministru adjunct de externe al Republicii Moldova, Iulian Groza.
Europa Liberă: Administraţia transnistreană a anunţat, acum câteva săptămâni, despre faptul că preferinţele comerciale autonome vor fi prelungite pentru agenţii economici din regiunea transnistreană. Totuşi, atunci, pe moment, nici Chişinăul, nici Bruxellesul nu confirmau această informaţie. Ce presupune acest anunţ făcut, la sfârşitul săptămânii trecute, de Chişinău?
Iulian Groza: „În primul rând, ceea ce a anunţat Şevciuk, precum că Uniunea Europeană a prelungit preferinţele comerciale autonome pentru regiunea transnistreană, este nu întocmai o declaraţie exactă. Fiindcă, de fapt, ce s-a întâmplat, având în vedere că şi guvernul în exerciţiu a anunţat săptămâna trecută deja, joi, că există decizia Consiliului Uniunii Europene privind extinderea Zonei de Liber Schimb cu Uniunea Europeană pe întreg teritoriul Republicii Moldova, inclusiv cu regiunea transnistreană, înseamnă extinderea Zonei de Liber Schimb şi nu prelungirea preferinţelor comerciale autonome.
Astfel, prin decizia de săptămâna trecută, care este o decizie a Consiliului de Asociere Republica Moldova-Uniunea Europeană – este acea instituţie prevăzută de Acordul de Asociere care poate lua astfel de decizii – marchează momentul extinderii Zonei de Liber Schimb în regiunea transnistreană. Şi decizia respectivă a fost luată în urma unui proces de dialog între autorităţile de la Chişinău şi de la Bruxelles.
La sfârşitul lunii noiembrie, deja Consiliul Uniunii Europene în cadrul grupurilor de lucru a analizat propunerea respectivă şi Uniunea Europeană şi-a dat acordul pentru ca să fie extinsă Zona de Liber Schimb şi în regiunea transnistreană, iar decizia Consiliului de Asociere vine doar să confirme această abordare. Şi suntem în situaţia în care, începând cu 1 ianuarie 2016, Zona de Liber Schimb se aplică şi în regiunea transnistreană.”
Europa Liberă: Dumneavoastră aţi avut şi un studiu la acest subiect. Care este mecanismul, de fapt, de aplicare a regulilor Zonei de Liber Schimb pentru agenţii economici transnistreni, din moment ce ştim că administraţia transnistreană s-a opus acestei idei şi nu a existat o ajustare a economiei regiunii la noile cerinţe?
Iulian Groza: „În analiza pe care am făcut-o noi în luna noiembrie, vorbeam despre câteva scenarii care ar putea să se deruleze în legătură cu aplicarea Zonei de Liber Schimb în regiunea transnistreană. Scenariul pe care noi l-am anticipat viza totuşi faptul că se va reuşi să se ia decizia de a extinde Zona de Liber Schimb în regiunea transnistreană.
Ce ar fi implicat această abordare? De fapt, din momentul în care Republica Moldova beneficia de preferinţele comerciale autonome cu Uniunea Europeană, de care au beneficiat inclusiv agenţii economici din regiunea transnistreană, chiar de atunci existau anumite precondiţii pentru ca noi să putem să valorificăm acest comerţ preferenţial cu Uniunea Europeană. Şi erau două condiţii cheie: una viza certificarea originii bunurilor şi alta viza verificarea standardelor sanitare şi fitosanitare. Practic, pe parcursul ultimilor ani, beneficiind de preferinţele comerciale autonome, aceste condiţii au fost întrunite de către autorităţile de la Chişinău, fiind oferit acces autorității vamale de la noi pentru agenţii economici din regiunea transnistreană pentru a certifica originea bunurilor ş.a.m.d.
Pe de o parte, însăşi experienţa aceasta de valorificare a preferinţelor comerciale autonome cu Uniunea Europeană a pus anumite baze pentru ca noi acum să avem extinderea Zonei de Liber Schimb în regiunea transnistreană, în principiu, ca aceste condiţii să fi fost deja întrunite într-un fel sau în altul. Fiindcă, în mare parte, sunt trei condiţii cheie ca să putem valorifica Zona de Liber Schimb pe întreg teritoriul Republicii Moldova. Aceasta este certificarea originii bunurilor. Aceasta este verificarea standardelor sanitare şi fitosanitare. Şi trei, cel mai important, este excluderea tarifelor la import pentru produsele Uniunii Europene care merg în regiunea transnistreană.
În ceea ce priveşte primele două condiții, vă spuneam că, în mare parte, aceste condiţii sunt întrunite. Condiţia a treia, care vizează tarifele de import, urmează să fie clarificat mecanismul cum să se realizeze această procedură în practică. Fiindcă, la momentul actual, pentru produsele importate din Uniunea Europeană se aplică tarife de import de către autorităţile de la Tiraspol. Şi normal că această situaţie vine în contradicţie cu prevederile Acordului de Asociere şi aceasta ar fi fost o încălcare a acordului. Şi ceea ce înţelegem noi acum este că, practic, Uniunea Europeană a convenit cu Chişinăul să extindă şi este de responsabilitatea în fapt a autorităţilor de la Chişinău să asigure că aceste condiţii sunt aplicate.
Dar, iarăşi, pe de altă parte, probabil că există o anumită înţelegere neformală între autorităţile de la Chişinău şi de la Tiraspol, în contextul aplicării Zonei de Liber Schimb în regiunea transnistreană. Şi această înţelegere, după câte înţeleg eu, a luat o formă mai voalată. Şi aici vreau să revin la prima întrebare a dumneavoastră, legată de declaraţiile lui Şevciuk. Practic, această formă voalată de extindere vizează aşa-numitul comerţ facilitar, aşa colocvial fiind numit, dar din practică înseamnă aplicarea Zonei de Liber Schimb cu Uniunea Europeană pe întreg teritoriul Republicii Moldova.
Şi ca parte a acestei abordări, cel mai probabil, s-a convenit cu autorităţile de la Tiraspol să existe o anumită perioadă de graţie, perioadă de tranziţie pentru a asigura buna implementare a tuturor prevederilor Acordului de Asociere care vizează Zona de Liber Schimb, inclusiv cele care vizează barierele tarifare şi barierele netarifare. Şi această abordare mi se pare logică, mi se pare raţională, fiindcă, până la urmă, interesul autorităţilor de la Chişinău şi al celor de la Tiraspol trebuie să fie ghidat de oportunitatea agenţilor economici din regiunea transnistreană de a-şi desfăşura afacerile.
Fiindcă vedem din statisticile pe care le vociferează inclusiv cei de la Tiraspol că comerţul regiunii este foarte puternic legat de Uniunea Europeană, mai mult de 30 la sută din exporturile din regiunea transnistreană sunt orientate spre Uniunea Europeană, iar pe de altă parte, peste 40 la sută de comerţ este asigurat pe teritoriul Republicii Moldova. Deci, majoritatea comerţului este legat de acea Zonă de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător cu Uniunea Europeană.
În aceste condiţii partea bună, ca să concluzionez, este că, unu, Zona de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător cu Uniunea Europeană se va extinde, începând cu 1 ianuarie. Există anumite perioade de tranziţie pentru cei din regiunea transnistreană ca să valorifice potenţialul Zonei de Liber Schimb cu Uniunea Europeană, care, iarăşi, poate fi verificată.
Dacă nu se reuşeşte să se pună în aplicare acele condiţii care vizează acele trei aspecte pe care le-am menţionat eu: excluderea tarifelor pentru importurile din Uniunea Europeană, asigurarea certificării originii bunurilor de către autorităţile vamale de la Chişinău, care vor merge în regiunea transnistreană, şi certificarea sanitară şi fitosanitară. Dacă pe unele din aceste trei condiţii nu se asigură concordanţă cu privire la Acordul de Asociere, atunci Republica Moldova, pe de o parte, şi Uniunea Europeană, pe de altă parte, pot reintroduce subiectul acesta pe agenda Consiliului de Asociere şi s-ar putea, eventual, dacă nu se întrunesc condiţiile, s-ar putea să revadă decizia de extindere. Că acordul prevede posibilitatea de suspendare parţială a prevederilor acordului, mai ales că în acord a existat o clauză care viza această perioadă de neaplicare a Zonei de Liber Schimb în regiunea transnistreană.
Deci, întotdeauna Consiliul de Asociere poate reveni la acest subiect. Şi, cu siguranţă, de exemplu, la următorul Consiliu de Asociere ne aşteptăm că Republica Moldova va trebui să informeze Uniunea Europeană cu privire la modul în care se asigură implementarea Zonei de Liber Schimb. Şi dacă se va ajunge la un consens că într-adevăr sunt respectate condiţiile, atunci prevederile Zonei de Liber Schimb vor continua să fie aplicate şi vom fi în situaţia în care agenţii economici vor putea să continue afacerea cu Uniunea Europeană, iar noi vom asigura implementarea Acordului de Asociere aşa cum este prevăzut de acesta.”
Europa Liberă: Spuneţi-mi, vă rog, care sunt dificultăţile pe care le estimaţi dumneavoastră pentru agenţii economici din regiunea transnistreană, în perioada următoare, din punct de vedere economic, dar şi din punct de vedere politic? Ştim că Tiraspolul oficial nu a fost foarte încântat de idee. Întrebarea este şi cum se va reacţiona la Moscova la această decizie?
Iulian Groza: „Inițial, ei într-adevăr erau destul de categorici în sensul extinderii prevederilor Acordului de Asociere în regiunea transnistreană. Acum l-am auzit pe domnul Şevciuk spunând că ei nu văd cum ar putea să nu continue comerţul cu Uniunea Europeană, fiind legat comerţul regiunii cu Uniunea Europeană. În situaţia în care avem totuşi o aplicare a Acordului de Asociere în formula unui comerţ facilitar, colocvial vorbind, până la urmă, interesul economic prevalează şi interesul oamenilor de afaceri prevalează.
Doi, iarăşi, dacă ne uităm pe structura comerţului din regiunea transnistreană, vedem că majoritatea exporturilor din regiune merg spre Uniunea Europeană, iar importurile vin majoritatea din Federaţia Rusă. Majoritatea agenţilor economici care activează în regiunea transnistreană au investiţii din Est, sunt investitori din Federaţia Rusă inclusiv. Şi ce putem observa este că materia primă este importată din Est, este prelucrată în regiune şi este exportată pe piaţa Uniunii Europene.
Al treilea element pe care vreau să-l menţionez este că, iarăşi, importurile care vin din Uniunea Europeană spre regiunea transnistreană reprezintă aproximativ 7,5 la sută din balanţa comercială a regiunii. Ori, situaţia în care suntem noi şi excluderea acestor tarife de import pe care le aplică ei pentru importurile din Uniunea Europeană nu ar produce anumit impact puternic asupra bugetului regiunii. Iar pe termen lung, chiar dacă subiectul acesta este şi el va continua să fie o problemă pentru regiune, în situaţia în care se exclud aceste tarife de import sau, cu alte cuvinte, s-ar uniformiza regulile tarifare pe ambele maluri ale râului Nistru, am fi în situaţia în care deficitul acesta de 7,5 la sută care se creează în buget nu este unui puternic, comparativ cu situaţia în care se află regiunea şi comparativ cu pierderile pe care ea ar putea să le aibă în cazul în care nu ar putea să beneficieze de Zona de Liber Schimb cu Uniunea Europeană.
Iar pe de altă parte, şi aici este un element important, care poate şi trebuie să facă parte din orice înţelegere cu cei de la Tiraspol pentru a valorifica, pe de o parte, Zona de Liber Schimb, dar pe de altă parte pentru a-şi consolida bugetul în regiune, este înlocuirea, practic, a acelor tarife de import care au fost aplicate până acum cu includerea taxei pe valoare adăugată în regiunea transnistreană, care la moment nu se aplică.
Deci, această abordare ar putea să înlocuiască acele 7,5 la sută, care există, cu mult mai multe venituri în bugetul regiunii, prin includerea taxei pe valoare adăugată. Şi înţelegerea noastră este că această soluţie este în interesul inclusiv al agenţilor economici ai regiunii şi ei ar susţine această abordare. Inclusiv pentru regiune ar fi o abordare corectă ca să-şi asigure o anumită durabilitate a bugetului, fiindcă în situaţia în care suntem noi astăzi, conform aprecierilor experţilor, inclusiv colegii de la Expert-Grup au menţionat acest lucru, la moment în regiune există un deficit bugetar care trece peste cifra de 50 la sută. Este un deficit foarte mare. Şi, respectiv, soluţia aplicării Zonei de Liber Schimb în regiunea transnistreană, începând cu 1 ianuarie, creează premise, creează condiţii pentru a asigura continuitatea comerţului cu Uniunea Europeană, care este o piaţă durabilă, stabilă, cu mulţi consumatori, şi vedem, este atractivă inclusiv pentru cei din Federaţia Rusă, care activează prin regiunea transnistreană.
Prin introducerea unei reforme fiscale în regiune, prin introducerea taxei pe valoare adăugată este o nouă oportunitate pentru agenţii economici şi pentru bugetul regiunii de a-şi fortifica şi a-şi asigura durabilitatea. Şi, pe de altă parte, iarăşi, dacă ne uităm le elementul acesta mai mult politic cu referire la Zona de Liber Schimb şi reticenţa celor de la Moscova sau a celor de la Tiraspol, într-un fel sau în altul, vedem că această reticenţă ea undeva este acoperită totuşi de acest interes economic şi formula în care s-a reuşit să se pună în aplicare Zona de Liber Schimb prin această voalare de comerţ facilitar este una raţională, este una pragmatică şi are potenţial să asigure încă o expresie a acestor măsuri de consolidare a încrederii între ambele maluri ale râului Nistru pe dimensiunea comercială, aşa cum astăzi foarte mulţi locuitori ai regiunii beneficiază de regimul fără de vize cu Uniunea Europeană, călătorind în spaţiul Uniunii Europene fără vize, aşa cum călătoresc şi alţi cetăţeni ai Republicii Moldova.”
Europa Liberă: Spuneţi-mi, vă rog, pe parcursul anului 2015 a existat această tensiune legată şi de faptul că urmau nişte alegeri între administraţia regiunii şi componenta economică reprezentată de Partidul „Obnovlenie”, deci, „Sheriff”-ul în principal, care stă în spate. În 2016 urmează noi alegeri în regiunea transnistreană. Vedeţi o continuare a acestor disensiuni? Ştim că cei din „Obnovlenie” au luat majoritatea în sovietul suprem, s-ar prefigura o polarizare între executiv şi legislativ în regiune.
Iulian Groza: „Cred că aceste evoluţii din regiune nu ar afecta beneficierea de către agenţii economici a prevederilor Zonei de Liber Schimb cu Uniunea Europeană. Vă spuneam mai sus că este în interesul agenţilor economici şi este în interesul inclusiv al celor care susţin forţele care acum sunt mai prezente în regiune. Respectiv, aşteptarea noastră este că soluţia care a fost identificată acum, inclusiv cu toate perioadele de tranziţie, inclusiv cu această reformă fiscală care trebuie să fie implementată, din punctul meu de vedere, este susţinută consensual de către forţele politice din regiune. Fiindcă, iarăşi, toţi înţeleg, şi ei au recunoscut acest lucru, am auzit şi declaraţiile celor din diferite departamente ale regiunii, spunând că ei nu văd cum regiunea poate exista fără comerţul cu Uniunea Europeană. Respectiv, eu nu cred că subiectul dat va fi unul revăzut, în situaţia în care are loc o anumită schimbare a conducerii în regiune.”
Sursa: europalibera.org