Republica Moldova este țara cu o democrație instabilă, un nivel ridicat de corupție, sistem oligarhic la putere și cu o susținere tot mai mică a cursului pro-european din partea populației. Acestea sunt câteva teme abordate în raportul „The EU neighbours 1995-2015: shades of grey” realizat de European Union Institute for Security Studies (EUISS) citat de Agora.
Republica Moldova – țară cu o democrație instabilă
Țările din vecinătatea estică a UE au rămas mai mult sau mai puțin cu democrații instabile și neconsolidate. Ucraina, Republica Moldova și Georgia care acum zece ani au avut un scor de 3,5 și-au îmbunătățit ușor situația. Republica Moldova și Ucraina au continuat schimbări pentru a-și apropia democrațiile, deși slabe, de sistemele politice din restul Europei de Est și Centrale, celelalte țări din spațiul post-sovietic rămânând preponderent autoritare. Republica Moldova a avut o evoluție ceva mai bună. Guvernul declarativ pro-european era destul de reformist în 2009, dar voința politică slabă a făcut ca până în 2013 reformele să-și piardă din avântul energic de altă dată, se spune în raport.
În Moldova pro-europeană corupția este mai mare decât în Armenia pro-rusă
S-a constatat că pe termen scurt nu există nicio legătură evidentă între lupta împotriva corupției și orientarea politicii externe. Republica Moldova, care a primit un sprijin substanțial din partea UE în ultimul deceniu, la capitolul corupție se află pe același loc cu Armenia. În ultimele decenii, ambele țări s-au aflat cam la același nivel în ceea ce ține percepția corupției. În ambele țări rata percepției populației față de fenomenul corupției a crescut. Mai mult, se pare că în Republica Moldova pro-europeană a crescut mai mult decât în Armenia. Potrivit studiului Indicele Corupției 2014 realizat de Transparency International, Armenia s-a clasat pe locul 94 în lume, iar Republica Moldova pe 103.
Moldova a căzut pradă sistemului oligarhic
Fenomenul corupției în diferite țări ia diferite forme. În regimurile politice centralizate, corupția este integrată în verticala puterii, iar în sistemele politice mai deschise, precum cele ale Ucrainei și Moldovei, partidele politice construiesc activ legături clientelare și rețele de patronaj pentru a scoate foloase și ulterior a distribui resurse și funcții adepților partidului.
Acest proces funcționează în felul următor. Un actor cu fonduri semnificative – de obicei un oligarh nu neapărat având carismă sau credibilitate – încearcă să-și „cumpere” un loc în politică prin achiziționarea sau crearea de instituții media, înființarea unui partid sau mituirea parlamentarilor din diverse partide politice existente. Nu tuturor oligarhilor le reușește, doar unor. În aceste condiții, toți ceilalți actori de pe arena politică ajung într-o situație în care trebuie să concureze cu sume foarte mari de bani. Ieșire din situație ar fi să mizeze pe alți oligarhi existenți și / sau să încerce să extragă mai multe resurse (de multe ori din vistieria statului) pentru a putea concura cu jucătorii mai bogați. Republica Moldova, Georgia și Ucraina au căzut pradă acestui fenomen.
Este nevoie de mulți bani pentru a sponsoriza posturi TV sau a plăti activiștii locali de partid. În Republica Moldova și Georgia, politicienii s-au împotmolit în realitatea obscură a finanțării partidelor drept răspuns la venirea în politică a oamenilor de afaceri bogați și puternici. Astfel jucătorii s-au văzut atrași într-o spirală descendentă a corupției politice, parțial determinată de faptul că sistemul este extrem de competitiv și încărcat în favoarea celor bogați cu multe relații, care generează o cultură politică toxică când rivalii concurează pentru resurse obținute prin mită și corupţie.
În timp ce Ucraina are prea mulți oligarhi care luptă unii cu alții, Republica Moldova și Georgia se confruntă cu problema opusă – având prea puțini oameni foarte bogați. Fiecare dintre ultimele două țări sunt dominate de un om de afaceri-politician. Ambii sunt extrem de influenți, nu au funcție electivă și guvernează din umbră, cu câteva pârghii și balanțe pe intern pentru a se menține la putere.
Susținerea cursului pro-european scade în Moldova
Susținerea cursului pro-european în Republica Moldova este în scădere din cauza dezamăgirii și neperformantei guvernului pro-european. În perioada 2008-2009, sprijinul moldovenilor pentru integrarea europeană a fost de circa 65%, iar până la mijlocul anului 2015, după șase ani de guvernare AIE, sprijinul populației a scăzut la 40%.
În ceea ce ține de relații comerciale cu UE, Azerbaidjan, Republica Moldova și Georgia s-au bucurat de dinamică pozitivă. Exporturile moldovenești în UE au crescut cu 121%. Totodată, Republica Moldova este singura țară din vecinătatea estică a UE, care a exportat mai puțin (- 15%) în Rusia în 2014 comparativ cu 2004.
Liberalizarea regimului de vize nu a favorizat flux ilegal de moldoveni în UE
Începând cu luna aprilie 2014, cetățenii Republicii Moldova care dețin pașapoarte biometrice pot călători fără vize în UE. Acest lucru nu a dus la un aflux de moldoveni în UE. Din aproape 500 de mii de moldoveni care în primul an al regimului liberalizat de vize au călătorit în UE, doar 2400 au depășit limita legală permisă de 90 de zile în zona Schengen, ceea ce constituie mai puțin de jumătate de procent din numărul total de călători.
European Union Institute for Security Studies (EUISS) este o agenție creată de țările UE, cu scopul de a analiza problemele politicii externe de securitate și de apărare.
Sursa: agora.md