Klaus Iohannis a făcut un bilanț al primului său mandat prezidențial, evidențiind modul în care și-a ținut promisiunea de a face un alt fel de politică. Șeful statului a spus că România educată trebuie să devină un nou proiect de țară.
Preşedintele Klaus Iohannis s-a adresat Parlamentului, la împlinirea unui an de la preluarea mandatului de şef al statului, prezentând un scurt bilanţ.
Iohannis a reamintit că, în plan intern, prima sa promisiune a fost un alt fel de a face politică în România, ”fără scandal, cu respect și seriozitate”.
”Am considerat că acest lucru începe și cu Președintele, al cărui rol este să fie generator nu de tensiune, ci de echilibru. Recâștigarea normalității în interior pornește de la lucruri foarte simple: redescoperirea dialogului cu și între partidele politice, deschiderea către societatea civilă, relații instituționale corecte, indiferent de preferințe sau antipatii personale și, nu în ultimul rând, transformarea ideii de consultare dintr-una aproape golită de sens într-una reală, cu efecte concrete”, a declarat Iohannis.
Șeful statului a subliniat că în doar un an consultările au devenit ”un lucru firesc”.
”Ştiu că de-a lungul acestui an unii s-au întrebat de ce nu reacționez la orice subiect, de ce nu intervin în forță la adresa unor oameni politici cu funcții în stat, de ce nu răspund la atacuri cu aceeași monedă. Sper că onorând promisiunea de a face politică altfel am dat răspuns și acestor întrebări”, a spus Klaus Iohannis.
Referitor la legi, șeful statului a susținut că în cazuri importante, precum cel al Codului Fiscal, a existat disponibilitatea actorilor politici de a se apleca ”mai cu atenție” asupra textului legii, dar a atras atenția că lipsesc două lucruri fundamentale sau nu sunt la nivelul pe care îl cere o democrație matură: dezbaterea și rigoarea.
”Legi importante au intrat în atenția publică abia după adoptarea lor, odată ajunse la promulgare sau chiar după, ceea ce nu servește nici Parlamentului, nici publicului. Nu există substitut pentru o dezbatere consistentă premergătoare adoptării unei legi, iar aceasta este o responsabilitate de la care Parlamentul nu se poate deroba”, a precizat Iohannis, adăugând că au fost situații în care a fost nevoit să sesizeze Curtea Constituțională nu pe fond, ci din cauza lipsei de rigoare, a nerespectării procedurilor și principiilor constituționale de legiferare.
”La începutul actualei sesiuni parlamentare am vorbit despre așteptarea generală a publicului ca legile în România să fie mai clare, mai bine argumentate și să nu se schimbe frecvent. Sunt convins că Parlamentul, ca for legislativ, poate și trebuie să răspundă acestei așteptări prin mai multă dezbatere și mai multă rigoare”, a mai spus președintele.
Colectiv, cea mai tragică lecție din 2015: Corupția ucide
”Cea mai tragică lecție a lui 2015 se numeşte Colectiv. Evenimentul care a îndurerat o națiune întreagă a scos la iveală probleme ale mai multor sisteme, unele perpetuate ani de zile, în fața cărora cu toții – autorități, cetățeni – într-un moment sau altul, am ridicat din umeri a neputință și pe care am ajuns să le tolerăm. Sunt lucruri pe care nu avem dreptul moral să le dăm uitării și concluzii care trebuie să ne determine să acționăm și să fim responsabili”, a afirmat Klaus Iohannis.
Totodată, el a spus că „cea mai dură concluzie” este aceea că, ”pur și simplu, corupția ucide, că se pot pierde vieți nevinovate dacă nu respectăm legi și reguli și dacă, noi cu toții, ca societate, închidem ochii la încălcarea lor”.
O altă lecție a anului 2015 este, în opinia șefului statului, lecția schimbării.
”Nu vorbim despre o nevoie de moment, limitată la o înlocuire de guvern sau de putere politică, ci de o schimbare profundă a politicului, de o înnoire care să fie pe măsura așteptărilor și realităților din societate. Între politic și societate, între clasa politică și cetățeni nu are voie să existe o prăpastie. Tocmai de aceea, marea miză a anului 2016 este reconstrucția încrederii în politică și în capacitatea sa de a da societății direcția dorită”, a afirmat Iohannis.
N-a amintit nimic însă de ziua de marți, când aleșii și-au votat pensii speciale, deși a spus că-și dorește ca românii să nu asocieze politica, la modul general și nediferențiat, ”cu ineficiența, minciuna sau corupția”.
2016, anul educației și al sănătății
Pentru 2016, Klaus Iohannis își propune să acorde atenție unor domenii cruciale pentru viitorul României, precum sănătatea și educația.
”Am lansat în acest an ideea unei largi consultări pe tema educației, care să aducă laolaltă autorități, profesori și elevi, școli și universități, societate civilă și pe toți cei interesați. Anul 2016 va fi dedicat unei dezbateri așezate și consistente pe tema educației, din care să rezulte o viziune de ansamblu și direcțiile majore pentru viitorul sistemului de învățământ din România”, a afirmat Iohannis.
El a adăugat că ”România educată” trebuie să devină un nou proiect de țară.
Aniversarea Centenarului Marii Uniri în 2018 ”va trebui să fie nu doar un moment festiv, ci unul în care asumăm marile direcții de dezvoltare a României pentru secolul viitor. «România educată» ca proiect de țară ar trebui să fie una dintre aceste direcții, ea incluzând nu doar sistemul de învățământ, ci și încurajarea culturii, inovării și cercetării, stimularea creativității și aprecierea performanței”, a subliniat Iohannis.
Și fostul președinte Traian Băsescu vorbea de necesitatea unui nou proiect de țară, explicând că, după aderarea la NATO și UE, România nu a mai avut un astfel de proiect. În opinia sa, următorul proiect de țară ar fi trebuit să fie unirea cu R. Moldova.
La ședința reunită a Parlamentului au fost prezenți și premierul Dacian Cioloș și membrii Cabinetului său, dar și reprezentanți ai corpului diplomatic.
Au lipsit fostul premier Victor Ponta, aflat în China, și fostul lider al liberalilor Crin Antonescu.
Live text principalele declarații:
marile proiecte ale unei națiuni doar dacă se sprijină pe valori și norme de politică asumate.
am dorit ca 2015 să fie anul recâștigării normalității în interior și în exterior.
am promis un alt fel de politică, fără scandal, președintele trebuie să fie un generator de echilibru.
2015 a demonstrat că putem avea un acord pe probleme de interes. Iohannis a dat ca exemplu semnarea acordului privind alocarea a 2% din PIB pentru apărare până în 2017.
lipsesc în continuare dezbaterea și rigoarea.
șeful statului a făcut trimite la legile care nu au fost în dezbatere publică, motiv pentru care a fost nevoit ca în unele cazuri să sesizeze Curtea Constituțională.
Iohannis a cerut Parlamentului mai multă dezbatere și mai multă rigoare.
Pe plan extern
am adâncit în 2015 opțiunile majore ale politicii noastre externe.
am avut obiective clare: consolidarea și extinderea Parteneriatului Strategic cu SUA, întărirea relațiilor privilegiate și state membre UE și NATO.
România a fost în izolare în anii anteriori, am dorit să schimbăm acest lucru, de aici dinamica politicii externe în 2015.
despre legea votului prin corespondență, Iohannis spune că nu e perfectă, dar a venit la timp, fiind respectată promisiunea făcută cetățenilor.
Lecțiile anului 2015
cea mai tragică lecție a anului 2015: Colectiv, care a scos la iveală multe probleme în fața cărora toți, autorități și cetățeni, am ridicat din umeri.
cea mai dură concluzie: corupția ucide.
a doua lecție a lui 2015: schimbarea. E nevoie de reconstrucția încrederii în politică.
nu vreau o politică în care își fac loc extremismul, radicalismul, populismul.
e nevoie de voință și deschidere din partea partidelor politice, pentru reconstrucția acestei încrederi.
trebuie să evităm capcana lui ”nimic nu este bun”, să respingem tentația suspiciunii permanente.
în 2016 aștept de la noul Cabinet o guvernare responsabilă.
vreau o creștere economică reflectată în viața de zi cu zi.
îmi propun să am în atenție domenii cruciale, precum sănătatea și educația.
2016 va fi dedicat unei dezbateri așezate privind educația, cred că România educată trebuie să devină un nou proiect de țară.
despre 2015 se pot spune multe, mi-aș dori să se spună peste timp că a fost anul în care a început schimbarea modului de a face politică și începutul înnoirii clasei politice.
e timpul schimbării, depinde de noi dacă răspundem la așteptările populației.
Sursa: euroactiv.ro