Săptămâna trecută s-a derulat la București summitul de flanc al NATO, o reuniune de primă importanță pentru toate statele de la frontier Estică a Alianței, dar și pentru statele partenere, între care Republica Moldova. Din cauza tumultului provocat la București de demisia Guvernului Ponta și la Chișinău de disputele intra-coaliție pro-europeană determinate de prăbușirea guvernului Streleț cu sprijinul comuniștilor și socialiștilor, e către partenerii PDM, nimeni nu a fost atent la acest eveniment cu impact major asupra regiunii.
În documentul final asumat de toți participanții și care e poziția comună ce va fi apărată în summitul NATO de la Varșovia de anul viitor, Rusia a fost calificată în formulări extrem de clare și transparente, menționându-se în document că “acţiunile agresive ale Rusiei în Ucraina, inclusiv anexarea ilegală şi ilegitimă a Crimeii, sprijinul acordat separatiştilor din Ucraina, precum şi activităţile militare ale Rusiei desfăşurate în vecinătatea noastră, subminează arhitectura de securitate europeană”.
Dar poate cel mai puternic mesaj, care privește atât Rusia, cât și statele partenere și statele membre ale Alianței, vine de la Art.7 care menționează: “Rămânând profund preocupaţi de continua postură agresivă a Rusiei, vom rămâne fermi asupra necesităţii ca Rusia să revină la respectarea dreptului internaţional şi a obligaţiilor internaţionale, a responsabilităţilor şi angajamentelor sale, ca o pre-condiţie pentru o relaţie NATO-Rusia bazată pe încredere şi siguranţa”.
Este mesajul cel mai clar care invită la tratarea Rusiei ca oponent și condiționează orice abordare a Rusiei de respectarea principiilor fundamentale ale Actului Fondator NATO-Rusia și respinge toleranța excesivă și abordare pragmatică, menționând explicit, în preambul, și despre ce principii ale dreptului internațional e vorba, și care valori comune ale Alianței respectiv “valorile libertăţii, democraţiei şi drepturilor omului, precum şi pentru principiile dreptului internaţional, în special cele privind suveranitatea, integritatea teritorială şi inviolabilitatea frontierelor statelor, vitale pentru securitatea în spaţiul euroatlantic”.
Este un mesaj de lecturat în toate capitalele Alianței și, probabil, miza întregului summit al Flancului Estic, pentru că nu e acceptabil ca pe banii europeni Rusia lui Putin să se lanseze în aventuri militare care afectează fundamental interesele NATO și a statelor membre, cu precădere a celor din Flancul Estic.
În afara poziționării Alianței față de Rusia și modul de abordare al Rusiei, Ucraina e ținta unui mesaj important al summitului flancului Estic, împreună cu toate statele partenere, în primul rând cele din Estul Europei, Republica Moldova, Ucraina, Georgia și Azerbaidjan. Astfel, semnatarii subliniază angajamentul ferm pentru „extinderea zonei de pace, securitate şi stabilitate, definită de valorile şi principiile euroatlantice, concretizată în politicile NATO de parteneriate şi a
Dar mai mult, articolul 6 prevede “Vom promova o cooperare intensificată cu partenerii NATO, în special cu cei din vecinătatea noastră, utilizând în cel mai bun mod cu putinţă instrumentele existente. Acordarea asistenţei în construcţia rezistenţei lor împotriva potenţialelor ameninţări şi a abilităţii de a contribui la activităţile NATO constituie pentru noi o prioritate. Sprijinim o abordare integrată şi cu adevărat strategică în raport cu aceşti parteneri”. Deci aici este vorba despre programele de construire a capabilităților de apărare ale tuturor statelor, cu precădere Republica Moldova, Georgia și Ucraina (dar și Iordania, potrivit declarației finale a ssummitului NATO din Țara Galilor), dar mai ales despre o strategie integrată de apărare pentru Alianță și parteneri deopotrivă, cea mai puternică garanție a acestor parteneri pe dimensiunea de apărare pe care aceștia au dobândit-o vreodată de la Alianță. Acest articol anunță și formularea similară din documentul final al summitului NATO de la Varșovia, din vara lui 2016.
Dealtfel până la summitul de la Varșovia, din vara anului 2016, NATO își continuă aplicarea prevederilor și angajamentelor din Declarația Finală a Summitului NATO din Newoport, Țara Galilor, din septembrie 2014. Republica Moldova a fost atunci cuprinsă în proiectul privind consolidarea și dezvoltarea capacităților de Apărare – DCB, ceea ce înseamnă că Alianța va participa la sprijinirea construcției acestor capacități. Dealtfel o primă echipă complexă tehnică se află deja la Chișinău pentru a discuta cu autoritățile Republicii Moldova despre opțiunile proprii pentru capacitățile de apărare, despre documentele programatice și despre prioritățile și nevoile Republicii Moldova pentru propria apărare. Un efort al tuturor statelor membre ale NATO dintre care foarte multe, aliații principali în primul rând, nu numai statele din flancul estic, contribuie consistent. SUA, Germania, Turcia, România sunt în prim planul efortului.
Trebuie numai ca Republica Moldova să decidă care sunt capacitățile de care are nevoie pentru apărarea cetățenilor și a teritoriului, eventual într-o evaluare comună cu experții NATO, pentru ca ulterior să prezinte aceste priorități, să angajeze propriile resurse și buget și respectiv voință politică pentru a construi instituțiile, a trece legile necesare și a edifica aceste capacități. Și în acest caz e nevoie de voință politică și de trecerea prim Parlament a unui guvern pro-european serios, a clarificării definitive a orientării strategice pro-occidentale a Republicii Moldova și a numirii unor profesioniști la Ministerul Apărării și la Ministerul Afacerilor Externe, oameni care să cunoască bine domensiul și să aibă și susținerea partidelor și a majorității pentru a aplica programele de care e nevoie.
Sursa: deschide.md