Reforma structurii de ordine are drept scop sa aduca politia mai aproapre de cetatean, in acest scop fiind aplicat conceptul de „politie comunitara”. Marian Tutilescu, consilier UE, Misiunea EUHLPAM susține că socetatea trebuie să-și schimbe viziunea și să vadă polițistul ca pe un mijloc de a pune legea la locul ei și nu ca pe un organ represiv.
Trebuie sa recunoastem, spune Tutilescu, ca atunci cand suntem opriti de reprezentantii organelor de drept, deocamdata nu avem sentimentul de siguranta. Nu cunoastem in detalii care ar putea fi comportamentul politistului si procedura de control aplicata. Pornind de la aceasta situatie, explica expertul european, una dintre prioritatile actualei reforme in politiei este si introducerea unor standarde comune in activitate. Expertul european sustine, ca politia trebuie sa fie predictibila.
Discutiile despre necesitatea reformarii politiei au demarat odata cu negocierile Acordului de Asociere RM-UE. Schimbarile concrete au la baza adoptarea si intrarea in vigoare in martie 2013 a noului cadru legal – Legea politiei si a statutului public. Atunci a fost infiintat Inspectoratul General de Politie, care coordoneaza activitatea politiei. Prin Acordul de Asociere Uniunea Europeana vine să susțină dezvoltarea poliției și a controlului de frontiere. Bruxellesul a preconizat pentru perioada 2014-2017 sa acorde tarii noastre un suport financiar de aproape 90 de milioane de euro. Acesti bani se vor materializa in asistența tehnica și suportului bugetar sectorului vizat, formarea profesionala a angajatilor, crearea parteneriatelor cu instituțiile internaționale de profil.
Pana in prezent, au fost intreprinse mai multe masuri pentru a schimba si a consolida imaginea politie. Vestimentatia albastra a luat locul formei verze, ce amintea de fosta armata sovietica. Ministerul de interne a beneficiat in cateva randuri de donatii de echipament modern si transport nou din partea partenerilor de dezvoltare. Odată cu donarea a 164 de automobile pentru cele 37 sectoare de poliție din țară – timpul de reacție operațională a scăzut de la 1.5h la 30 min, acesta constituind unul din cei mai importanți indicatori în evaluarea activității acestora. Fiecare sector de poliție din țară, a primit in calitate de donatie, cel putin câte 1 calculator și o imprimantă pentru, ceea ce a asigurat accesul angajatilor din politie la sistemul informațional național și internațional.
Potrivit rezultatelor unor sondaje, in ultimii ani a crescut gradul de credibilitate fata de politie in general. Este putin sub 40 la suta. Sase din zece respondenti au incredere in politistii de sector. Acest rezultat se apropie de media europeana, care constituie 70 la suta. Consilierul din partea Uniunii Europene, Marin Tutilescu trateaza aceste cifre cu mare atentie, or spune el, „credibilitatea se castiga foarte greu, dar o poti pierde foarte repede”.
În pofida schimbarilor pozitive, mai exista multe rezerve in activitatea politiei. Spre exemplu, in perceperea cetăţenilor nostri, poliţia rămâne una dintre instituţiile cu risc sporit de corupţie. Unul din motive este mostenirea veche, caracterizata de o toleranta sporita fata de mituire si coruptie. Un alt factor obiectiv reprezinta salariile mici ale politistilor, care nu contribuie la consolidarea integritatii acestora. Pornind de la experienta Romaniei, Marian Tutilescu activand în cadrul Poliției de peste Prut mai mult de 35 ani, sustine ca actiunile de identificare sau contracarare a coruptiei, printre care si efectuarea testelor de integritate, trebuie acompaniate cu masuri de sporire a salariilor.
Printre punctele importante incluse in agenda reformei politiei este si implementarea unui sistem de instruire continua, evaluare si avansare, or aprecierea abilitatilor profesionale. Republica Moldova in procesul de reformare ar putea utiliza si experienta tarilor ce au aderat relativ recent la Uniunea Europeana. Printre acestea Croatia si Bulgaria. Deja în perioada de preaderare la UE numărul de crime înregistrate in acestea doua tari a scăzut cu câte 3-5% anual față de perioada anterioară, trendul de scădere fiind mentinut si in perioada de post-aderare.