Ankara a găzduit în weekend-ul trecut şedinţa summit-ului G-20, iar de această dată liderii europeni au putut răsufla uşuraţi: încetinirea creşterii economice din China şi politica monetară a Rezervei Federale au fost singurele motive de îngrijorare analizate.
„Europa nu este văzută aici în Ankara ca o parte a problemei, ci ca o soluţie. La aceste summit-uri nu întotdeauna a fost aşa. Economia Europei dă semne de înzdrăvenire”, a comentat comisarul European Pierre Moscovici, citat de Bloomberg.
Cu sprijinul BCE
Dacă până acum o lună şi jumătate, liderii europeni angrenaţi în negocierile pentru menţinerea Greciei în zona euro erau vedetele acestor întruniri, în acest caz toată lumea şi-a aplecat atenţia asupra a două teme principale.
Miniştrii de finanţe şi bancherii prezenţi la Ankara au încercat să facă lumină în cazul speculaţiilor privind o eventuală creştere a dobânzii de referinţă în SUA şi a turbulenţelor înregistrate pe pieţele financiare din China.
„Europa s-a înzdrăvenit într-un ritm lent, dar Banca Centrală Europeană a dat asigurări că va susţine această revenire economică, ceea ce este un lucru important”, apreciază Catherine Mann, economist şef al OCDE.
În ciuda optimismului comisarului european Moscovici, economiile ţărilor europene s-ar putea să ceară ajutorul BCE mai repede decât ar crede Bruxellesul.
La mâna guvernelor
Faţă de creşterea economică globală prognozată pe anul în curs, cea din zona euro se situează abia la jumătate (1,5%) semn că economiile ţărilor europene încă resimt efectele crizei datoriilor.
Inclusiv BCE a fost nevoită să mai reducă nivelul optimismului de pe continent revizuind în scădere prognoza emisă săptămâna trecută.
Preşedintele instituţiei, Mario Draghi, a menţionat că este dispus să amplifice programul de relaxare cantitativă dacă turbulenţele din pieţele emergente se arată în măsură să pună în pericol redresarea economică fragilă din zona euro.
În acelaşi timp, alături de reprezentanţii Statelor Unite, preşedintele BCE a ţinut să insereze într-o declaraţie comună o frază menită să trezească din amorţeală guvernele statelor europene: „Politicile monetare nu pot echilibra singure creşterea economică”.
Fraza are menirea de a le aminti guvernanţilor europeni că sunt responsabili de îndeplinirea sarcinilor lor dacă vor să profite de avantajele programului de relaxare cantitativă lansat de BCE.
Perspective diferite
În întreaga zonă euro, relieful economic este departe de a fi unitar.
Spre exemplu, ministrul Economiei din Spania, Luis de Guindos, a explicat la Ankara că nu ar fi putut să revină la o creştere de 4% dacă ceilalţi politicieni nu şi-ar fi îndeplinit sarcinile în aplicarea reformelor.
„În urmă cu doi ani, Spania era cea mai mare sperietoare a zonei euro şi a economiei globale. În prezent avem o creştere economică de 4%, creăm noi locuri de muncă şi transmitem un semnal de stabilitate în pieţele de capital”, a punctat de Guindos. În alte ţări europene însă, implementarea reformelor bate pasul pe loc.
Lucrul acesta a fost constat şi de reprezentanţii FMI, directorul Christine Lagarde, anunţând că este posibil să revizuiască în scădere prognozele de creştere economică de 1,5% pentru zona euro şi 3,3% pentru economia globală.
„Perspectiva globală este amestecată. Sunt pieţe din lume unde lucrurile stau bine, cum ar fi Statele Unite. În rest, constatăm că evoluţiile economice sunt aşa şi aşa, cu posibilitatea de a performa mult mai bine”, a declarat şi ministrul italian Pier Carlo Padoan.
Pierre Moscovici este mult mai încrezător decât conaţionala sa, Christine Lagarde. „Comisia Europeană rămâne la prognoza de creştere cu 1,5% pentru anul 2015”, a declarat comisarul european.
Cererea în creştere de pe piaţa din zona euro şi reluarea investiţiilor, la fel ca şi trecerea de la negativ pe neutru a politicilor bugetare sunt principalele argumente pe care se sprijină optimismul lui Moscovici.
„Pentru 2016 mă declar încrezător în evoluţia economiei europene. Avem instrumentele cu care o putem susţine şi avem economii mai puternice care marchează o perioadă de redresare”, a comentat Pierre Moscovici.
Articol publicat în ediţia tipărită a ziarului ECOnomist din 9 septembrie