Miniștrii de finanțe din zona euro (Eurogrup) au încercat, pentru a doua noapte consecutiv, să ajungă la un consens pentru a lansa negocierile cu Grecia asupra noului plan de reforme propus de Atena în schimbul asistenței de la creditorii internaționali (Comisia Europeană, FMI și Banca Centrală Europeană), după ce sâmbătă discuțiile s-au încheiat după nouă ore fără niciun rezultat, noteaza Agerpres. După aproape 12 ore de negocieri, liderii zonei euro nu au ajuns încă la o concluzie în privința Greciei.
Cei 19 şefi de stat şi de guverne din zona euro au examinat, printre altele, un Grexit temporar, în cazul în care nu se ajunge la un acord asupra unui plan de salvare a Greciei, şi dacă ţara are nevoie sau nu de o reducere a datoriei, potrivit unui document obţinut de Associated Press, citat de Mediafax.
În concluzia unui proiect – de patru pagini – cu propuneri, transmis şefilor de stat şi de guverne, pe care Associated Press precizează că l-a obţinut, miniştrii Finanţelor afirmă că Greciei i se vor oferi “negocieri rapide cu privire la o suspendare din zona euro, cu o eventuală restructurare a datoriei”, în cazul în care nu se ajunge la un acord asupra unui plan de salvare.
Măsura unui eventual Grexit temporar a fost pusă între paranteze în document – ceea ce înseamnă că le-a fost transmisă liderilor spre examinare.
În document, în care se arată că Grecia a parcurs un drum lung pentru a răspunde exigenţelor creditorilor, Eurogrupul afirmă că ţara ar putea avea nevoie de o finanţare de 82-86 de miliarde de euro (91-96 de miliarde de dolari). Altă problemă aflată pe masa celor 19 lideri este dacă Grecia are sau nu nevoie de o reducere a datoriilor. În proiectul transmis liderilor zonei euro, sunt exprimate “înrijorări serioase” cu privire la sustenabilitatea datoriei Greciei, dar nu pare să existe un consens asupra a ceea ce este de făcut. Această problemă, la fel ca ca cea a unei ieşiri temporare a Greciei din zona euro (Grexit), a fost pusă între paranteze în documentul obţinut de AP, ceea ce arată că este supusă liderilor.
Atena a solicitat recent un nou ajutor financiar de la zona euro – estimat la circa 74 de miliarde de euro pe trei ani – și a propus finalizarea unui program de reforme ambițios.
”Principalul obstacol în calea avansării discuțiilor este lipsa de încredere”, a declarat duminică dimineață ministrul de finanțe italian, Pier Carlo Padoan, înaintea celei de-a doua runde a reuniunii Eurogrupului. Unele state din zona euro susțin că planul de reforme al Greciei ar trebui să fie mai substanțial pentru a fi credibil. Dintre celelalte 18 state din zona euro (excepția este Grecia), zece s-au arătat sceptice față de noile propuneri ale Atenei, potrivit unui diplomat european, citat de DPA. Cele mai intransigente se dovedesc a fi Germania, Austria, Finlanda și statele baltice.
”Pe o scară de la 1 la 10, șansele pentru o negociere ar fi acum undeva între trei și patru”, a declarat ministrul de finanțe finlandez, Alexander Stubb. ”Cred că este relativ improbabil ca noi, Comisia Europeană, să obținem azi un mandat de a începe negocieri oficiale” cu Grecia, a declarat duminică dimineață vicepreședintele Comisiei Europene pentru euro și dialog social, Valdis Dombrovskis. ”Nu cred că este posibil să ajungem la o înțelegere astăzi. Putem doar lucra asupra unor recomandări către șefii de stat, asta-i tot”, a afirmat, la rândul său, ministrul de finanțe slovac, Peter Kazimir. Șefii de stat și de guvern ai celor 19 țări din zona euro s-au reunit duminică după-amiază la Bruxelles la ora locală 16:00 (14:00 GMT), în încercarea de a decide dacă sunt sau nu îndeplinite condițiile pentru începerea negocierilor cu Atena privind un nou program de asistență financiară de la creditorii internaționali, al treilea astfel de program în ultimii cinci ani. Grecia are o datorie de aproximativ 320 de miliarde de euro (355 de miliarde de dolari), reprezentând 180% din PIB-ul său anual. O tăiere directă a datoriei este improbabilă, însă Grecia ar putea obţine termene de rambursare mai lungi sau tăierea dobânzilor pe care le plăteşte pentru aceste datorii. Guvernul grec părea că a acceptat, duminică seara, o serie de cereri din partea creditorilor europeni, pe care anterior le-a denunţat şi respins prin referendum. Printre propunerile din proiectul de patru pagini transmis şefilor de state şi de guvern pe care Grecia le-a acceptat se află şi una potrivit căreia reprezentanţi ai instiruţiilor creditoare urmează să aibă un fel de “bază” la Atena.
Era neclar dacă “abilitatea de a lucra pe teren” va fi similară supravegherii la care Grecia a fost supusă după planul de ajutorare iniţial, în 2010. Mulţi greci au denunţat atunci ceea ce ei considerau un amestec străin în treburile lor.Potrivit documentului obţinut de AP, Grecia a fost de asemenea de acord să întreprindă reforme “ambiţioase” în domeniile pensionării şi pe piaţa muncii, şi să-şi accelereze “în mod semnificativ” programul de privatizare.Potrivit documentului, Guvernul a fost de acord să legifereze un prim set de măsuri până miercuri.
Sursă: EurActiv.ro