Interviu cu Albena Kuyumdzhieva, consilier, Misiunea Uniunii Europene de Consiliere în Politici Publice pentru Republica Moldova (EUHLPAM).
Vector European: Se crede că, în mod special corupția prinde rădăcini în țările sarace. Dar de multe ori suntem martori ai scandalurilor de corupție și în țările dezvoltate. Care ar fi totuși motivele principale care duc spre apariția și creșterea corupției?
Albena Kuyumdzhieva: Din păcate, corupția este un fenomen răspândit și în țările dezvoltate, nu doar în cele în curs de dezvoltare. Cauzele sunt un set de factori administrativi, culturali, sociali, și în mare parte politici. Și dacă ar fi să le sistematizăm, ele în mare parte se referă la trei concepte foarte simple: corupția se dezvoltă în țările unde nu există transparență în procesul decizional, unde legile adoptate pot fi influențate și se adoptă nu în interesul oamenilor, ci pentru a servi interesele politice sau economice private, corupția înflorește în țările unde din partea guvernării nu există răspundere în fața cetățenilor; corupția înflorește în țările unde societatea civilă nu este puternică și unde aceasta nu promovează ideea că cetățenii au dreptul de a cere socoteală de la guvernanți, de la administrația publică pentru acțiunile sale. Până la urma, oamenii sunt puterea, și ei au dreptul, dar și obligația, să ceară răspundere din partea guvernării. Deci, corupția există acolo unde nu există răspundere și transparență, atât de simplu.
Vector European: Credeți că diversele condiții istorice, cultura și tradițiile unui sau altui popor pot servi drept circumstanțe care că mențina corupția? E posibilă dezrădăcinarea ei în această situație?
Albena Kuyumdzhieva: Acesta este unul din cele mai des menționate motive ale corupției, și eu cred că este timpul să demitizăm acest lucru, precum că corupția ar fi influențată de cultură și este în sângele nostru. Mai devreme acest an fusesem în Tadjikistan și mi se spunea Albena, dar corupția e în sângele nostru, cum putem să ne luptăm cu ea?, și am auzit aceleași lucruri în Armenia, în Caucaz, în Asia Centrală, în Bulgaria, chiar și în Moldova, unde mi se spunea Ne-am obișnuit așa. Și la aceste preconcepții răspundeam în felul următor: să zicem, mâine mergeți în Finlanda sau Germania, și sunteți opriți pentru viteză excesivă, veți oferi mită polițistului? Și de obicei răspunsul este Nu, nu, bineînțeles, pentru că vom fi arestați. Deci, acei oameni care spun că corupția este tradiție și este în sângele lor, nu vor acționa corupt într-un alt mediu înconjurător – acolo unde statul este puternic. Ceea ce înseamnă că atunci când statul este puternic, oamenii nu vor fi corupți și nu vor încerca să mituiască funcționarii publici. Ceea ce înseamnă că corupția nu este condiționată de cultură, ea nu este o tradiție; corupția apare acolo unde oamenii nu au altă alegere. Dacă oamenii trăiesc într-un stat puternic cu supremația legii, pentru ei nu face sens să ofere mită – de ce ar oferi o oarecare sumă de bani în detrimentul său și al familiei sale?
Vector European: D-na Kuyumdzhieva, în calitate de expert în lupta cu corupția, ați sprijinit eforturile anticorupție a 14 guverne în Balcani, Africa de Vest, Asia Centrală, Caucaz. Există exemple în care, avînd o curupție răspîndită pe larg, totuși s-a reușit diminuarea esențială?
Albena Kuyumdzhieva: Nu există un exemplu care poate fi preluat cap-coadă în altă țară. Dacă menționez Finlanda, aceasta nu va fi aplicabil pentru Moldova. Pot să menționez exemplul noilor state-membre UE, pentru că noi am venit cu toții într-o situație mai mult sau mai puțin similară. Și dacă ne uităm spre țările baltice, spre exemplu, care sunt considerate ca fiind unele de succes în lupta cu corupția. Sau Bulgaria și România, care, deși încă sunt departe de ceea unde ne dorim să fie, a fost un schimb al mentalității. Este exact aceeași despre ce am vorbit la prima întrebare, moțiunea că oamenii ar trebui să le ceară guvernanților socoteală pentru acțiunile sale, intoleranța față de corupție, inacceptabilitatea de a achita bani pentru servicii administrative la care oricum ai dreptul. În acest sens, noile state membre au început cu o schimbare robustă a cadrului legal, dar cadrul legal nu este o panacee în sine, pentru că acesta trebuie să fie implementat, altfel poți avea cadru legal perfect, dar doar pe hârtie. Deci, este o combinație a măsurilor de aplicare a legislației și a celor preventive – ceea ce spuneam anterior, monitorizare strictă a conflictelor de interese, veniturilor și proprietăților, creșterea intoleranței publicului față de comportamentul corupt sau lipsit de etică și o schimbare a așteptărilor de la serviciul public și politicieni. Așteptările de la ei ar fi să adopte decizii în beneficiul țării și societății; iar dacă ei nu fac acest lucru, ar trebui să existe mecanisme fie de a-i înlătura de la putere, fie de a le cere socoteală.
Vector European: Cum ați diagnostica sistemul de combatere a corupției în țara noastră? Ce ați reușit să realizați pe perioada misiunii dvs în Moldova?
Albena Kuyumdzhieva: Ce este important în lupta împotriva corupției este să existe voință politică. Fără voință politică, nicio acțiune, nicio lege nu va fi implementată. Și în al doilea rând, trebuie să existe viziune strategică – cum exact ai de gând să lupți cu corupția? O abordare șablon nu va fi de folos. Din păcate, în Moldova, unde înflorește corupția, aceasta a ajuns să fie vizibilă peste tot în țară. Și oamenii au ajuns să o considere ceva firesc. Pentru a combate acest flagel, trebuie să existe leadership instituțional puternic al cel puțin unei instituții care ar fi capabilă să demonstreze oamenilor că există posibilitate de a combate corupția, că acest lucru este posibil în Moldova, și asta ar convinge oamenii că șie i se pot angaja în lupta cu corupția. Deci, în situația actuală în Moldova este important de asigurat ca corupția să nu fie fezabilă din punct de vedere economic, – pentru că actualmente, din păcate, este profitabil de a accepta mite mari. Legislația oferă modalități de a se eschiva de la răspundere în cazul celor care acceptă mită în proporții mari, iar sancțiunile economice nu sunt comensurabile cu sumele de bani primiți drept mită. Atât timp cât asemenea situație există, va fi foarte dificil de combătut corupția. Măsurile de a majora pedeapsa comensurabilă cu suma de bani acceptată drept mită ar trebui complementate de instituții independente în lupta cu corupția. Centrul Național Anticorupție nu trebuie să fie ostaticul jocurilor politice. Societatea civilă, Guvernul, ar trebui să decidă ce model instituțional este cel mai potrivit. Actualmente, Moldova aplică unul din cele trei modele globale pentru a combate corupția. Aveți centrul național anticorupție care are funcții de prevenire, dar și de aplicare a legii; totodată există Comisia Națională de Integritate care trebuie să asigure integritatea și lipsa conflictului de interese. Aceasta este o altă problemă majoră în Moldova – conflictele de interese, incompatibilitatea și monitorizarea insuficientă a proprietăților și veniturilor funcționarilor de rang înalt. Drept rezultat, avem instituții care sunt considerate corupte ca atare. Deci trebuie decis care model instituțional trebuie aplicat – cel de pune accent pe aplicarea legii sau regulamente mai stricte cu privire la conflictul de interese, proprietăți și venituri și respectarea acestora. Nu există obligativitatea privind declarațiile de venituri și proprietăți ai funcționarilor de rang înalt, spre exemplu. Nu există un sistem de semnalare a amenințărilor – care declarații urmează să fie monitorizate și care nu. Și chiar dacă acestea sunt monitorizate, nu există un sistem de sancționare eficient. Și atât timp cât asta nu este făcut, va fi foarte dificil de progresat, pentru că dacă oamenii consideră oficialii de rang înalt corupți, ei vor acționa la fel. Întrebarea va fi, de ce să nu fac acest lucru dacă cei sus-puși fac asta? Deci, ține în mare parte de o abordare integrată și viziune strategică. Și cred că asta este marea provocare – de a avea o viziune despre cum exact ai de gând să lupți cu corupția, să eliberezi instituțiile abilitate de presiunea politică, să le faci cu adevărat independente și să asiguri că guvernanții își exercită atribuțiile în interesele oamenilor. Odată ce se va întâmpla acest lucru, va fi mult mai ușor. Dacă există voință politică, cred că schimbările se pot produce foarte rapid, chiar și într-o jumătate de an. Voință politică și viziune strategică – anume de aceasta avem nevoie pentru a progresa.
Vector European: Sunteți pe final de misiune în Moldova. Care ar fi recomandările Dvs pentru societatea moldoveneasca, pentru guvernanții de la Chișinău în situația atestata la acest moment?
Albena Kuyumdzhieva: Pentru cetățeni și pentru Guvern ele sunt complet diferite. Cetățenilor le-aș spune că lupta cu corupția nu este doar o sarcină a Guvernului. Aceasta este un efort zilnic. Și când vorbim de lupta cu corupția, noi vorbim în general despre sistemul de buna guvernare, deci, cu cât mai exigenți vor fi cetățenii față de funcționari publici, cu atât mai mult cei din urmă vor răspunde solicitării. Pentru Guvern – sunt un șir de măsuri, unele la nivel legislativ, precum am menționat, ar trebui să fie ajustat Codul Penal, ar trebui să existe prevederi pentru confiscarea averilor dobândite în mod ilicit, însăși sistemul procedurii de confiscarear trebui fortificat, pentru a asigura ca orice bunuri dobândite prin intermediul corupției să fie restituite, ba chiar în mărime mai mare, astfel încât corupția să devină o afacere neprofitabilă. Trebuie să fie modificată prevederea care anulează răspunderea penală a celor care oferă mită, precum este cazul actualmente. Acum, dacă persoana care oferă mită raportează acest caz organelor competente, el/ea este eliberat de răspundere. Ceea ce înseamnă că noi nu intensificăm presiunea asupra politicienilor, ceea ce contravine de fapt recomandărilor Consiliului Europei și bunelor practici internaționale. De asemenea, trebuie să fie îmbunătățit sistemul de monitorizare a conflictelor de interese și averilor și veniturilor. Acesta este unul din factorii cheie pentru încrederea sporită din partea cetățenilor față de politicieni. Odată ce politicianul are încredere, pot fi implementate diverse reforme. Acestea sunt domeniile cruciale. Și, precum am menționat, viziunea strategică și asigurarea ca instituțiile anticorupție să fie cu adevărat independente de la orice influență politică. Asigurarea independenței lor astfel încât cetățenii să aibă încredere în acestea, ceea ce înseamnă că comportamentul angajaților acestor instituții nu ar trebui să trezească semne de întrebare, nu ar trebui să existe nici cea mai mică presupunere că comportamentul acestora este lipsit de etică, și să fie lăsați să-și facă meseria fără presiuni politice.
Vector European: Vă mulțumesc pentru acest interviu, dar și pentru eforturile depuse în combaterea corupției în țara noastră.
NOTE: Misiunea Uniunii Europene de Consiliere în Politici Publice pentru Republica Moldova (EUHLPAM) este răspunsul la solicitarea Guvernul Republicii Moldova adresată către Uniunea Europeană în vederea acordării sprijinului pentru reformele democratice şi accelerarea asocierii politice şi economice dintre Uniunea Europeană şi Moldova. Misiunea prevede antrenarea unei echipe de experţi internaţionali de nivel înalt în cadrul principalelor instituţii publice pentru a oferi suport în eforturile acestora de elaborare, implementare şi monitorizare a politicilor publice şi măsurilor relevante.
Albena Kuyumdzhieva (Bulgaria) este consilier al Prim-ministrului în politici anticorupție.Ea are cunoștințe profunde în domeniile anticorupție și administrare public. Pe parcursul anilor, ea a oferit servicii de consiliere autorităților publice în peste 15 țări inclusiv partenerii Politicii Europene de Vecinătate, Asia Centrală, țările balcanice și Africa de Vest.
Albena Kuyumdzhieva a activat în calitate de ofițer de proeict UNODC, Corodonarea și Parteneriatul Agențiilor Anticorupție (2014); Consilier UE al Prim-ministrului Armeniei în domeniul reformei administrației publice (2009 – 2011); șefă a cabinetului vice-președintelui Comitetului pentru Afaceri Constituționale în parlamentul European, Bruxelles (2007 – 2009); șefă a Unității pentru combaterea corupției, Secretariatul Comisiei Guvernamentale Anticorupție, Bulgaria (2003 – 2005).
Ea deține gradul de master în drept și finanțe, compeltat de studiile sale postuniversitare în anticorupție în cadrul Universității din Oxford și Școala Londoneză a Științelor Economice și Politice. La momentul actual, ea finalizează studiile doctorale în Royal Holloway, Universitatea din Londra, subiectul tezei sale de doctor fiind politicile anticorupție UE și influența instituțiilor europene asupra elaborarea politicilor.